Aproape 2,94 milioane de copii și elevi au urmat cursurile organizate în unitățile de învățământ preuniversitar din România în anul școlar 2025-2026, activitatea educațională și de instruire fiind asigurată de 219.900 de cadre didactice, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS), cu ocazia Zilei Mondiale a Educației.
Din totalul populației școlare, de 2.937.800 copii și elevi, 49,8% erau copii și elevi de sex masculin, iar 73,6% studiau în unitățile de învățământ din mediul urban. În unitățile din mediul rural își desfășurau activitatea 34,1% dintre cadrele didactice care profesau la nivel național.Puțin peste jumătate dintre cadrele didactice, respectiv 50,2%, aveau vârste cuprinse între 40 și 54 de ani.
Raportul mediu dintre populația școlară și numărul cadrelor didactice a fost de 14 copii și elevi la un cadru didactic.
În profil teritorial, cei mai mulți copii și elevi erau înscriși în unitățile de învățământ preuniversitar din regiunea Nord-Est, respectiv 588.500 de persoane, urmată de regiunea București-Ilfov, cu 556.100 de persoane. Regiunea București-Ilfov avea și cea mai mare pondere a personalului didactic care își desfășura activitatea în unitățile de învățământ preuniversitar din mediul urban, de 91,8%. În regiunea Vest, această pondere era de 70,4%, în timp ce cea mai mare pondere a personalului didactic din mediul rural se înregistra în regiunea Sud-Muntenia.
Învățământul primar și gimnazial concentra 45% din totalul copiilor și elevilor înscriși în sistemul preuniversitar, în timp ce învățământul liceal reprezenta 17,9%, iar educația timpurie, respectiv nivelurile antepreșcolar și preșcolar, 15,7%.
Majoritatea copiilor și elevilor, respectiv 94,4%, erau înscriși în unități de învățământ publice, iar 5,6% în unități private.
Potrivit datelor INS, în anul școlar 2025-2026, majoritatea copiilor urmează o formă de pregătire, în sistemul public sau în cel privat.
Astfel, rețeaua învățământului preșcolar cuprindea 1.130 de grădinițe independente și 9.096 de secții preșcolare care funcționau în cadrul unor unități de învățământ cu mai multe niveluri. În acestea erau înscriși 512.400 de copii, dintre care 51,5% erau băieți.
Aproape jumătate dintre copii (49,0%) erau înscriși în grădinițe cu program normal, iar 50,6% frecventau grădinițe cu program prelungit. Grădinițele cu program săptămânal și cele de învățământ special cuprindeau, împreună, 0,4% din totalul copiilor.
Totodată, din totalul copiilor înscriși în învățământul preșcolar, 58% frecventau grădinițe din mediul urban, iar cei mai mulți copii (91,4%) erau înscriși în unități aparținând sectorului public. Activitatea educațională s-a desfășurat în 29.000 de săli de clasă.
Datele statistice arată că grădinițele dispuneau de 39.100 de echipamente IT, dintre care 34.800 (89,1%) erau utilizate în procesul educațional. Totodată, 8.153 de grădinițe și secții preșcolare beneficiau de conexiune la Internet.
În ceea ce privește învățământul primar și gimnazial de masă, acesta cuprindea 1,5656 milioane de elevi. Majoritatea, respectiv 93,7%, studiau în limba română, în timp ce 5,3% aveau limba maghiară ca limbă de predare și 0,8% limba germană. Restul de 0,2% studiau în alte limbi: sârbă, ucraineană, slovacă, cehă, croată, engleză, turcă, rromanes sau italiană.
‘În învățământul primar de masă, 894.600 de elevi, reprezentând 99,9% din total, studiau o primă limbă modernă, cu precădere engleza sau franceza. Dintre aceștia, 18.200, respectiv 2%, studiau și o a doua limbă modernă. În învățământul gimnazial de masă, 94,1% dintre elevi studiau două limbi moderne. Ponderea era mai ridicată în mediul urban, unde ajungea la 95,1%. La nivel național, 0,5% dintre elevii de gimnaziu studiau și o a treia limbă modernă’, se arată în comunicatul INS.
În anul școlar 2025-2026, învățământul primar și gimnazial de masă s-a desfășurat în 3.710 unități de învățământ independente, dintre care 3.573 aparțineau sectorului public, precum și în 4.607 secții care funcționau în cadrul unor unități de învățământ cu mai multe niveluri.
Rețeaua învățământului liceal a fost formată din 1.455 unități independente (licee și alte unități care au școlarizat acest nivel de învățământ – grupuri școlare). Populația școlară cuprinsă în învățământul liceal, la începutul anului școlar 2025-2026, a fost de 631.500 elevi.
Cele mai mari ponderi se regăseau la profilul real, de 26,6%, profilul uman, de 23,1%, profilul tehnic, de 17,1%, și profilul servicii, de 16,5%. Pe filiere educaționale, cele mai mari ponderi ale personalului didactic s-au înregistrat în filiera tehnologică (43%) și în filiera teoretică (42%).
Proporția elevelor în învățământul liceal a fost de 51,3%. Fetele au înregistrat ponderi mai ridicate în cadrul filierei vocaționale, îndeosebi la liceele pedagogice (91,8%) și la liceele artistice (71,5%).
‘Din totalul elevilor înscriși în învățământul liceal, aproape toți, respectiv 631.300 elevi, au studiat o limbă modernă. Dintre aceștia, 625.700 elevi (99,1%) au studiat și o a doua limbă modernă. Principalele limbi moderne studiate ca primă limbă modernă au fost engleza și franceza, acestea cumulând 98,3% din total’, arată INS.
Baza materială a învățământului liceal a fost cea mai diversificată din întregul sistem preuniversitar. La începutul anului școlar, aceasta cuprindea 37.433 săli de clasă și cabinete școlare, 7.754 laboratoare școlare, 1.416 săli de gimnastică, 3.146 ateliere școlare, 1.575 terenuri sportive amenajate și 11 bazine de înot.
Nu în ultimul rând, numărul total al elevilor înscriși în învățământul profesional și postliceal, la începutul anului școlar 2025-2026, a fost de 171.800. În învățământul profesional predominau băieții, cu 63,2% din total, în timp ce în învățământul postliceal ponderea fetelor era de 65,2%.
Din punctul de vedere al distribuției pe vârste, în învățământul profesional, cele mai mari ponderi s-au înregistrat în rândul elevilor de 17 ani (31,0%), 16 ani (30,4%) și 15 ani (20,7%).
În învățământul postliceal au fost înscriși 78.100 elevi, acest nivel educațional fiind însă cel mai puțin reprezentat în totalul populației școlare.
