Brazilia a reprezentat 86,1% din exporturile României în anul 2024 către cele patru țări sud-americane membre ale Mercosur și 58,5% din importurile provenite din această regiune, potrivit unei analize realizate de Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică (INS).
”Pentru a reliefa importanța datelor statistice voi prezenta în cele ce urmează caracteristici generale ale schimburilor comerciale cu mărfuri ale României cu patru țări din America de Sud (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay) care fac obiectul acordului Mercosur. La nivelul anului 2024, exporturile și importurile României cu aceste țări au fost de dimensiuni mici. Ponderea celor patru țări în exporturile totale ale României a fost 0,27%, iar ale importurilor 0,33%. Activitatea de comerț exterior în această regiune economică este realizată de firme cu un potențial ridicat, acestea având o cotă importantă în exporturile și importurile totale de mărfuri ale României (39% din exporturi, respectiv 22% din importuri). Dintre cele patru țări, Brazilia este partenerul cel mai important în schimburile comerciale externe ale României. Ponderea exporturilor României către această țară a reprezentat 86,1% din exporturile către țările Mercosur, respectiv 58,5% din cel al importurilor”, a scris Tudorel Andrei, în analiza ”Rolul statisticii oficiale într-o societate democratică”.
Potrivit analizei, cele mai importante exporturi de mărfuri au fost din următoarele capitole de mărfuri: 84 – reactoare nucleare, cazane, mașini, aparate și dispozitive mecanice; părți ale acestora; 87 – vehicule terestre, altele decât materialul rulant de cale ferată și tramvai; părți și accesorii ale acestora; 85 – mașini, aparate și echipamente electrice și părți ale acestora; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul, aparate de televiziune de înregistrat sau de reprodus imagine și sunet; părți și accesorii ale acestor aparate; 40 – cauciuc și articole din cauciuc; 72 – fontă, fier și oțel.
”În cazul exporturilor, menționăm un grad ridicat de concentrare la nivelul firmelor: un număr de 13 firme a realizat 75% din exporturile României în această regiune economică. Dintre cele mai importante 20 de firme care exportă în cele patru țări (care dețin 80% din exporturile României în această regiune economică), trei dintre acestea depășesc 50% din activitatea lor de export, iar două sunt cu capital românesc, având 89%, respectiv 100% din exportul lor total. Cele mai importante importuri sunt din următoarele capitole de mărfuri: 23 – reziduuri și deșeuri ale industriei alimentare; alimente preparate pentru animale; 24 – tutun și înlocuitori de tutun prelucrați; produse, care conțin sau nu nicotină, destinate inhalării fără ardere; alte produse care conțin nicotină destinate absorbției nicotinei în corpul uman; 86 – vehicule și echipamente pentru căile ferate sau similare și părți ale acestora; aparate mecanice (inclusiv electromecanice) de semnalizare a traficului; 47 – pastă din lemn sau din alte materiale fibroase celulozice; hârtie sau carton reciclabile (deșeuri și maculatură); 9 – cafea, ceai, mate și mirodenii”, arată președintele INS.
Potrivit acestuia, gradul de concentrare la importul de mărfuri este mai redus decât la exportul de mărfuri. Un număr de 20 de firme realizează 80% din volumul importurilor de mărfuri din cele patru țări. Dintre acestea, șapte sunt specializate în importul de produse din aceste țări, iar cota de piață a acestora este în jur de 40%.
Tudorel Andrei susține că o analiză amănunțită a datelor statistice ce sunt culese în fiecare lună de statistica oficială poate scoate în evidență o pleiadă de caracteristici importante în evaluarea comerțului exterior al României cu țări din Mercosur.
”Într-o lume dinamică informația este esențială pentru luarea unei decizii corecte la nivel micro sau macroeconomic. Statistica oficială din fiecare țară oferă date statistice care au o caracteristică cu totul aparte în raport cu alte tipuri de date, aceea a comparabilității la nivel internațional. Rolul statisticii oficiale din fiecare țară este unul esențial, nu numai pentru asigurarea seturilor de date pentru fundamentarea de politici publice, dar, în egală măsură, și pentru informarea publicului larg asupra aspectelor vieții economice și sociale. Prin datele statistice, societatea civilă poate evalua calitatea deciziilor luate la nivel macro sau microeconomic și poate astfel, defini o perspectivă asupra evoluțiilor din societate. Statistica oficială este una dintre componentele esențiale ale unei societăți democratice. Mai mult, la nivel mondial prin datele statistice publicate de oficiile naționale de statistică, în baza unui calendar bine stabilit, se conturează o imagine a economiei și societății dintr-o țară”, a menționat Tudorel Andrei.
El precizează că date statistice, precum Produsul Intern Brut (PIB), Indicele Prețurilor bunurilor de consum (IPC), deficitul balanței comerciale externe cu bunuri, deficitul bugetar, etc. sunt urmărite cu multă atenție de mediul economic de la nivel internațional.
”Cele mai multe date statistice publicate de oficiile de statistică devin în scurt timp informații publice ce pot naște comentarii diverse asupra stării economice dintr-o țară. Nu întâmplător, în procesul de pregătire a aderării României la OCDE, domeniul statistic a fost evaluat cu multă atenție de experți internaționali, fiind unul dintre domeniile prioritare ale acestui proces. În Recomandările formulate de experți OCDE pentru consolidarea sistemului statistic, asigurarea de resurse umane, financiare și tehnice adecvate și sustenabile este scoasă în evidență precum una dintre cele mai importante priorități. Dacă în prezent, prin legea salarizării unice 153/2017 poziția de funcție publică atribuită statisticii oficiale este printre cele mai neatractive din administrația publică, se recomandă ca, prin noua lege a salarizării, statistica (INS) să beneficieze de o grilă de salarizare proprie astfel încât aceasta să permită menținerea și atragerea de personal la nivelul cerințelor și importanței statisticii oficiale într-un stat democratic modern. Datele statistice se transformă în informații prin cele mai diverse canale, dar toate acestea ajută la îmbogățirea cunoașterii unui fenomen numai în măsura în care există interes și știință pentru analiza în profunzime a unei întregi serii de date”, a mai scris Tudorel Andrei.
