Instanța supremă susține că reprezentanți ai Guvernului vehiculează cifre alarmiste privind pretinse datorii față de sistemul judiciar, însă ‘demonizarea’ sistematică a justiției și transformarea magistraților în ținte publice nu rezolvă problemele economice ale cetățenilor, ci urmărește deturnarea atenției de la lipsa unor soluții reale și de la responsabilitatea Executivului pentru degradarea nivelului de trai al populației.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a reacționat marți, într-un comunicat de presă, la un răspuns oferit de Guvern publicației G4Media.ro, în care Executivul acuza marile instanțe că nu au oferit date concrete despre drepturile salariale restante, câștigate de magistrați prin hotărâri judecătorești definitive.
Instanța supremă precizează că este dificil să spună care este cuantumul acestor sume care trebuie achitate de Guvern, deoarece mare parte reprezintă dobânzi și penalități.
‘În contextul afirmațiilor lansate recent în spațiul public de reprezentanți ai Guvernului, prin care sunt vehiculate cifre alarmiste privind pretinse datorii față de sistemul judiciar, considerăm necesară o clarificare fermă și responsabilă, întrucât aceste prezentări trunchiate și lipsite de context juridic și bugetar riscă să inducă grav în eroare opinia publică și să afecteze încrederea în justiție. Sumele invocate public reprezintă în mare parte dobânzi și penalități acumulate ca urmare a neexecutării, timp de peste 15 ani, de către Guvern, a unor obligații stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Debitului principal, semnificativ mai redus, i s-au adăugat constant accesorii generate exclusiv de întârzierea executării, motiv pentru care cuantumul acestora este într-o permanentă dinamică ascendentă și dificil de evaluat cu exactitate. Situații similare au existat și în cazul altor categorii profesionale din sectorul public, precum profesorii sau polițiștii. Cifrele vehiculate public sunt prezentate într-o manieră exagerată și fără context, pentru a induce artificial ideea unor privilegii și a alimenta ostilitatea față de sistemul judiciar’, declară ICCJ.
În opinia Instanței supreme, prin aceste presiuni publice se încearcă legitimarea unor măsuri care afectează independența financiară a magistraturii, iar prin ‘demonizarea’ sistematică a justiției se urmărește deturnarea atenției de la lipsa unor soluții reale ale Guvernului pentru degradarea nivelului de trai al populației.
‘În realitate, se încearcă legitimarea, prin presiune publică, a unor măsuri care afectează independența financiară a magistraturii și vulnerabilizează puterea judecătorească. Aceeași strategie a fost folosită și în materia pensiilor, unde cultivarea deliberată a unei percepții negative a justificat măsuri ce au afectat garanțiile de independență. Or, independența justiției nu este un privilegiu al magistratului, ci garanția constituțională a cetățeanului că actul de justiție se realizează de către judecători independenți, feriți de orice formă de presiune sau condiționare, inclusiv prin vulnerabilizare economică. Demonizarea sistematică a justiției și transformarea magistraților în ținte publice nu rezolvă problemele economice și sociale ale cetățenilor, ci urmărește deturnarea atenției de la lipsa unor soluții reale și de la responsabilitatea Guvernului pentru degradarea nivelului de trai al populației’, consideră ICCJ:
Înalta Curte afirmă că va utiliza toate mijloacele legale și instituționale necesare pentru apărarea independenței justiției, în conformitate cu exigențele statului de drept potrivit standardelor europene care consacră necesitatea unei reale independențe, inclusiv sub aspectul autonomiei financiare a autorității judecătorești.
