Institutul „Elie Wiesel” face clarificări, într-o scrisoare deschisă semnată de zeci de personalităţi publice, în legătură cu discuţiile despre poetul şi politicianul Octavian Goga, după ce „un grup de intelectuali clujeni” a considerat că „a pedepsi un astfel de om” pare „o greşeală impardonabilă”. În scrisoarea deschisă se arată, în contextul noilor prevederi din aşa-numita lege Vexler, care interzic promovarea în public a memoriei unor persoane din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, că Goga a înfiinţat un astfel de partid de extremă dreaptă al cărui preşedinte a fost până la moarte şi a cărui emblemă era tricolorul cu zvastica în mijloc. „Legea nu cenzurează studiul operei literare sau publicistice a lui O. Goga. Validarea, însă, a omului politic Goga, prin monumente de for public, este o acţiune (…) ilegală şi intolerabilă”, afirmă semnatarii scrisorii, apreciind că această „încercare de normalizare” denaturează istoria şi este un „atentat la ordinea democratică”. Recent, bustul poetului a fost îndepărtat din zona Copou a Iaşiului, la cererea unei asociaţii civice din Arad.
„În Declaraţia de la Cluj (n. red. – a intelectualilor care se opun eliminării numelui lui Octavian Goga din spaţiul public) se afirmă că «a pedepsi un astfel de om ni se pare o greşeală impardonabilă, pe care nici ideologii sovietizării nu au comis-o». În fapt, protestul îşi propune să salveze construcţia memoriei publice a poetului Octavian Goga, materializată prin busturi, denumiri de străzi, instituţii publice etc. Altminteri, pe Goga nu îl mai poate nimeni pedepsi sau salva, el este decedat de 88 de ani”, afirmă semnatarii scrisorii deschise, zeci de personalităţi publice.
Aceştia explică, „cu raţiune şi bun simţ”, „realitatea zilelor noastre”, amintind că în decembrie 2025 preşedintele ţării a promulgat legea care modifică OUG nr. 31/2002.
„Între altele, art. 5 a fost completat şi sună astfel: «Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea unor drepturi». Mai pe înţelesul celor de la Cluj, a promova în spaţiul public memoria unor persoane care, într-un moment sau altul al vieţii lor, s-au încadrat într-una din situaţiile prevăzute la art. 5, reprezintă o faptă penală, deci interzisă”, menţionează semnatarii.
Potrivit acestora, Octavian Goga a înfiinţat alături de A.C. Cuza, în 1935, Partidul Naţional Creştin, un partid de extremă dreaptă, fascist, xenofob şi antisemit, al cărui preşedinte a rămas până la moarte, a cărui emblemă era tricolorul cu zvastica în mijloc şi al cărui slogan a fost „România a românilor!”.
„În campania electorală din 1937, afişele antisemite au constituit suport de campanie electorală. În ianuarie 1938, poetul şi-a pus apostila de Prim-Ministru pe Decretul-lege nr. 169 privind revizuirea cetăţeniei. A fost prima lege a Holocaustului din România, în urma căreia o treime dintre evreii din România au rămas fără protecţia statului. În mai 1938, pentru a-i marca poziţia de lider al PNC, sicriul lui Octavian Goga a fost însoţit de o coroană în formă de zvastică. Tot Octavian Goga a fost personajul pe care a mizat Alfred Rosenberg, ideologul german al naţional-socialismului, pentru a-l influenţa pe Carol al II-lea să orienteze politica externă spre Germania nazistă. De asemenea, guvernul Goga a dat ordonanţe privind, între altele: interzicerea ziarelor redactate şi conduse de jurnalişti evrei, excluderea evreilor din administraţia publică, eliminarea evreilor de la vânzarea produselor aflate sub monopol de stat, expulzarea rabinilor care nu erau cetăţeni români şi interzicerea predării religiei evreieşti în şcolile de stat etc”, se arată în scrisoare.
Acelaşi document menţionează că „grupul de intelectuali din jurul revistei «Oraşul» şi filiala clujeană a asociaţiei ASTRA”, semnatarii „declaraţiei comune de protest”, „operează, deliberat, cu confuzii”, afirmând, „aseptizat şi omisiv”, că PNC a fost „un simplu partid «de dreapta»”.
„În realitate, PNC a fost un partid de extremă dreaptă, structural nazist, xenofob şi antisemit. O. Goga a fost un lider pro-nazist. Încercarea de normalizare a identităţii ideologice a PNC şi a liderului acestuia este o acţiune de denaturare a istoriei şi un atentat la ordinea democratică. Falsificarea istoriei, astăzi, nu mai este un act inocent”, afirmă semnatarii.
Fragmente din „gândirea” lui Octavian Goga
Aceştia le reamintesc „intelectualilor d ela Cluj” câteva fragmente din „gândirea intelectualului pe care-l venerează”:
• „Germania, după război, a fost socotită ca un stat bolnav, şi pe ea au năvălit paraziţii, şi cu toate că această ţară nu avea decât 600.000 de jidani, nu mai putea rezista, căci ei ţineau în mână comerţul şi finanţele şi ceea ce era mai grav era faptul de a fi pătruns în sufletul german cu scrisul lor. S-a socotit ca un act de barbarie arderea cărţilor – produse jidoveşti – la Berlin. Faptul trebuie socotit ca un simbol al distrugerii produselor cerebrale jidăneşti. Noi, acum am dat drumul acestor jidani să năvălească în ţara noastră şi sunt acum în ţară, aproape două milioane, faţă de 14 milioane de români. Tot ce năzuim noi, tot ce vrem şi tot ce creem, ei distrug. Suntem insultaţi, scuipaţi, batjocoriţi de toţi străinii ce vin aci, în Târgoviştea străveche, şi-şi schimbă numele cu acelea ale marilor noştri Basarabi” (…) „Munca noastră românească, se va desăvârşi prin legiferări în sensul vederilor programului partidului Naţional-Creştin. Atunci când am spus că voim a scoate din ţara 500.000 de jidani, am înţeles să uşurez ţara noastră. Când vom închide gazetele jidăneşti, vom avea garanţia că nu se va mai difuza otrava jidănească (Congresul organizaţiei naţional creştine din jud. Dâmboviţa, Târgovişte, 6 noiembrie 1937);
• „Sunt două categorii de vrăjmaşi: streinii, ca tendinţe centrifugale nemărturisite, elemente parazitare şi partidele politice, care cred că au luat în arendă ţara. S-a spus că suntem hitlerişti sau fascişti. Nu-i o ruşine dacă am fi, dar nu suntem. Ne-au acuzat că ne-am dus la Nuernberg. Eu am fost la Roma şi la Berlin, am vorbit cu Mussolini şi cu Fuehrer-ul, mă felicit că am văzut organizarea sentimentului patriotic şi regret că nu v-am putut duce pe voi tinerii la Nuernberg să vedeţi cum defilează batalioanele de asalt” (O. Goga, Bucureşti, Clubul central al PNC, 2 octombrie 1935);
• „Noi, generaţia războiului de acum 20 de ani, am făcut o ţară mare şi puternică. Dar ţara nu e încă dezrobită. E mult putregai care trebuie dat deoparte şi străinul, jidanul şi-a înfipt ghearele în trupul naţiunei şi îi suge vlaga. Vrem să despăduchem România, să o facem curată!” (O. Goga, Vaslui, decembrie 1937).
„Orice persoană de-a lungul vieţii, publice şi/sau private, joacă mai multe roluri. Post-mortem aceste roluri se reaşează, nu în funcţie de timp şi spaţiu, ci în strânsă legătură cu principiile etice şi civice democrate. Prin urmare, un lider politic antisemit şi fascizant, care s-a aflat la cârma ţării şi a fost responsabil pentru marginalizarea sau excluderea socială a unor cetăţeni români, nu are ce căuta în spaţiul public. Acesta este panteonul civismului si eticii democrate. Aşa a decis Parlamentul democrat al României”, mai afirmă semnatarii scrisorii deschise.
Aceştia menţionează, în acelaşi document, „un aspect banal pentru o societate civică şi democrată”, că promovarea publică, prin orice mijloace, ca modele salvatoare, valori, idei, principii, reprezentări memoriale din arsenalul iliberalismului, fascismului, legionarismului, antisemitismului, rasismului sau discriminării de orice fel, înseamnă „subminarea democraţiei, bazată pe principiile libertăţii, demnităţii şi solidarităţii umane”.
„Dar nu vă încruntaţi, dragi clujeni. Legea nu cenzurează studiul operei literare sau publicistice a lui O. Goga. Validarea, însă, a omului politic Goga, prin monumente de for public, este o acţiune pe care ordinea democratică din România, construită pe memoria celor două totalitarisme, o consideră ilegală şi intolerabilă. Democraţia are două mari calităţi care dau speranţa în mai bine fiecăruia dintre noi: (1) nimeni nu e mai presus de lege şi (2) spiritul critic este substanţa spiritului civic”, se arată în finalul scrisorii deschise.
Bustul poetului Octavian Goga, fost premier cu atitudini controversate, a fost îndepărtat recent din zona Copou a municipiului Iaşi, după ce Asociaţia pentru Prevenirea şi Combaterea Antisemitismului şi Legionarismului din Arad a solicitat acest lucru Primăriei şi Consiliului Local Iaşi.
Bustul, care era amplasat într-o zonă intens circulată din cartierul Copou, ar fi fost ridicat, în 28 martie, de angajaţii Ateneului Naţional Iaşi, instituţie aflată în subordinea Primăriei.
Octavian Goga a fost un politician controversat din cauza mai multor declaraţii şi decizii pe care le-a luat înainte şi în timpul mandatului de premier pe care l-a deţinut în anii 1937-1938. El a fost iniţiatorul unui plan prin care sute de mii de evrei români urmau să fie deportaţi în Insula Madagascar.
Potrivit istoricului Ilarion Ţiu, Goga a fost înmormântat cu zvastica pe piept, aceasta fiind dorinţa sa. În calitate de prim-ministru, Goga a adoptat un decret-lege care a avut ca efect retragerea cetăţeniei unui număr de 225.222 de evrei din România.
