O delegaţie formată din membri ai conducerii Combinatului Liberty Galaţi, administratori concordatari şi lideri ai sindicatului reprezentativ s-a întâlnit miercuri, la Guvern, cu membri ai Comitetului Interministerial. Discuţiile au vizat trei direcţii principale: relansarea unei părţi a producţiei, o eventuală extindere a perioadei de accesare a Fondului de Garantare, declinată de reprezentanţii Guvernului, şi variantele vânzării platformei siderurgice.
Un nou episod din saga rezolvării problemelor cu care se confruntă cel mai mare combinat siderurgic din sud-estul Europei a avut loc miercuri, la Palatul Victoria.
De această dată, faţă în faţă au fost o delegaţie formată din membri ai conducerii Combinatului, administratori concordatari şi lideri ai sindicatului reprezentativ şi membrii Comitetului Interministerial.
Întâlnirea a fost confirmată pentru News.ro de reprezentanţii Liberty Galaţi. Conform acestora, din partea Executivului au participat vicepremierul Oana Gheorghiu, Irineu Darău – Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT), Mihai Jurca – Şeful Cancelariei Prim – Ministrului, alături de specialişti din cadrul Ministerelor Economiei şi Energiei.
Discuţiile au fost sintetizate într-o notă internă, transmisă angajaţilor combinatului la finalul întâlnirii, document consultat de News.ro.
„Reprezentanţii noştri au prezentat eforturile făcute pentru restartarea producţiei dar mai ales problemele majore prin care trecem: plecarea de colegi valoroşi pe fondul problemelor actuale, asigurarea dificilă a resurselor energetice, securizarea activelor industriale, menţinerea în siguranţă a instalaţiilor dar şi obligaţiile de mediu”, se arată în nota internă a Liberty Galaţi.
Discuţiile au vizat şi proaspăt – semnatele contracte de tolling – închiriere a capacităţilor de producţie. La începutul săptămânii, reprezentanţii combinatului anunţau colaborarea cu Glencore (Marea Britanie) şi Kaiseri Metal Center K.M.C. (Turcia) – Ripen (filiala KMC din România, n.r.). Cele două companii urmează să lamineze la Galaţi tablă groasă, să producă rulouri laminate la cald şi tablă acoperită organic.
„Lansarea primelor contracte de tolling a fost apreciată ca o soluţie tranzitorie şi necesară, care poate genera venituri pentru lunile următoare, chiar dacă acestea nu pot acoperi cheltuielile esenţiale. Membrilor Guvernului li s-au prezentat, în amănunt, planurile noastre în acest sens dar şi cele de atragere a altor clienţi de tolling”, susţin reprezentanţii Liberty Galaţi.
Unul dintre cele mai importante puncte de discuţie a vizat o eventuală extindere a mecanismului de accesare a Fondului de Garantare.
Conform unui proiect de ordonanţă de urgenţă adoptat de Guvern în februarie 2026, salariaţii ai căror angajatori intră în procedura concordatului preventiv pot beneficia de până la şase salarii medii brute pe economie.
După cum au anunţat în mai multe rânduri reprezentanţii Liberty Galaţi, angajaţii au beneficiat de accesul la acest fond pentru perioada noiembrie 2025 – aprilie 2026. Din restanţele aferente lunilor mai şi iunie, s-au achitat până în prezent doar 500 de lei de fiecare angajat.
„Oficialii Guvernului au precizat că, deşi suntem companie strategică, în concordat, o extindere a mecanismului de accesare a Fondului de Garantare nu este posibilă deoarece nici cadrul legal şi nici resursele existente nu permit acest lucru”, se arată în nota internă transmisă angajaţilor Liberty Galaţi.
În prezent, pe platformă mai sunt aproximativ 2.400 de angajaţi. Combinatul are nevoie lunar, doar pentru fondul de salarii şi energie, de sume cuprinse între 4,5 şi 6 milioane de euro.
Se doreşte vânzarea accelerată a combinatului siderurgic
În acest context, în care obiectivul industrial are un consum lunar de milioane de euro, neacoperit de producţie, un alt subiect a vizat vânzarea.
„Miniştrii din Comitetului Interministerial au purtat discuţii detaliate cu administratorii concordatari, cu termene şi obiective clare, pentru accelerarea paşilor care să conducă la găsirea unui investitor capabil pentru Combinat care să poată veni, rapid, cu capital de lucru”, se mai arată în nota internă transmisă angajaţilor combinatului la finalul întâlnirii, document consultat de News.ro.
Până în prezent au fost organizate două licitaţii pentru vânzarea combinatului, fără vreun rezultat.
Chiar dacă la cea de-a doua licitaţie, din 19 iunie, preţul de pornire a fost scăzut de la 709 la 463 milioane de euro, niciun investitor nu a făcut vreo ofertă, pornind de la acest prag.
Cu toate acestea, există cinci companii interesate, care au cumpărat caietele de sarcini.
Reprezentanţi din administraţia combinatului au declarat pentru News.ro că investitorii înscrişi au fost:
- UMB Steel SRL, din grupul UMB, deţinut de familia Umbrărescu. Grupul UMB este activ în proiectare şi construcţii de drumuri şi poduri, producerea de metale feroase şi de produse din beton pentru construcţii sau producerea energiei electrice. Pe 8 aprilie 2026, Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea combinatului siderurgic ArcelorMittal Hunedoara de către UMB Steel;
- Metinvest B.V., un grup de companii siderurgice şi miniere cu operaţiuni în Ucraina, Italia, Bulgaria, Marea Britanie şi SUA. Grupul este controlat de omul de afaceri ucrainean Rinat Ahmetov;
- Sidenor Steel Industry – cel mai mare producător grec de produse din oţel;
- JSW Steel Limited – un producător multinaţional indian de oţel, cu sediul în Mumbai;
- Jindal Steel (International), cu operaţiuni internaţionale pe piaţa oţelului, energiei şi a minereurilor. În 2025, a preluat combinatul din Ostrava (Cehia).
Reprezentanţii Jindal Steel au vizitat, săptămâna trecută, platforma siderurgică.
În ceea ce priveşte întâlnirea dintre conducerea Liberty Galaţi şi Comitetul Interministerial pentru Protejarea Intereselor Statului la Combinatul Siderurgic, News.ro a cerut un punct de vedere principalilor reprezentanţi guvernamentali care au participat la ea.
Nu l-am primit, până la momentul publicării acestor informaţii
