Reprezentanţii mai multor companii de tehnologie, care dezvoltă soluţii de inteligenţă artificială, s-au întâlnit cu liderii religioşi pentru a fi îndrumaţi cu privire la modul în care ar trebui ghidată personalitatea chatboţilor.
O masă rotundă organizată la New York sub egida „Faith-AI Covenant”, a adus faţă în faţă clerici ai unor religii precum ortodoxia şi hinduismul şi dezvoltatorii unor soluţii de inteligenţă artificială, precum OpenAI şi Anthropic.
Din partea religiilor, au avut loc la masă reprezentanţi ai Societăţii Templelor Hinduiste din America de Nord, Comunităţii Internaţionale Baha’i, Coaliţiei Sikh, Arhiepiscopiei Ortodoxe Greceşti din America şi Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă.
Iniţiativa a fost a companiilor de AI, care au dorit să ceară sfaturi privind cele mai potrivite moduri de abordare a moralităţii şi eticii în dezvoltarea chatboţilor de inteligenţă artificială.
Scopul discuţiilor este crearea unui „set de norme şi principii” având la bază unele dintre cele mai răspândite religii, pe care să-l implementeze uniform companiile de AI.
„Inteligenţa artificială nu poate înlocui darul inspiraţiei divine sau munca individuală necesară pentru a o primi, dar poate fi un instrument util pentru a îmbunătăţi învăţarea şi predarea”, se arată într-o comunicare a bisericii mormone.
La mai bine de doi ani de când a fost lansat ChatGPT şi, ulterior, chatboţii rivali, companiile de tehnologie au decis că inteligenţa artificială trebuie să fie şi morală – un concept vag, care nu are nevoie doar de explicaţii, ci şi de specificaţii tehnice clare pentru implementare.
Anthropic, spre exemplu, a creat „Constituţia lui Claude”, un set de reguli pentru chatbot-ul Claude, realizat cu ajutorul unor lideri religioşi şi spirituali.
Scepticii, pe de altă parte, cred că este vorba, în primul rând, de o manevră de PR, din partea companiilor care dezvoltă o tehnologie privită cu scepticism de mulţi oameni, în timp ce aceasta le ameninţă locurile de muncă.
