Utilizarea inteligenței artificiale (IA) la nivelul firmelor din România este răspândită, dar integrarea sa este superficială, relevă un studiu de specialitate, dat, joi seara, publicității.
Studiul ‘Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?’ a fost întocmit pe baza unui sondaj realizat de MIA, în perioada 30 iunie – 28 iulie 2026, pe 1.003 firme cu cel puțin zece angajați. Cercetarea a fost realizată la comanda Edge Institute și a Confederației Patronale Concordiaîn condițiile în care datele Eurostat plasează întreprinderile românești pe ultimul loc în UE la utilizarea tehnologiilor de IA (5,2%).
Potrivit specialiștilor, miza integrării IA este productivitatea, strâns legată de problematica competitivității: în firmele europene, adoptarea IA crește productivitatea muncii cu circa 4%, fără să reducă numărul de angajați. Pentru firmele românești care nu folosesc încă IA sistematic, asta ar însemna un cost de oportunitate orientativ de circa 32 de miliarde de lei pe an.
Firmele din România folosesc IA mai mult decât arată statisticile oficiale, dar utilizarea rămâne destul de superficială, rezultă din cercetare. 61,7% dintre firmele cu cel puțin zece angajați folosesc IA într-o formă sau alta, dar doar 13,5% o folosesc regulat, iar 3,3% au integrat-o în procesele firmei. În cele mai multe cazuri, utilizarea înseamnă o persoană care scrie texte cu un chatbot, fără reguli sau procese în spate. În 56% dintre firmele care folosesc IA, tehnologia ajunge la mai puțin de un sfert dintre angajați.
Datele arată că pregătirea instituțională este și mai slabă. Doar 20% dintre firme au vreo măsură de formare a angajaților, 26% au vreo măsură de utilizare responsabilă, iar 15% consideră IA o componentă importantă a strategiei. Printre întreprinderile utilizatoare de IA, cele mai puține reguli interne le au firmele care o folosesc ocazional.
Pe de altă parte, utilizarea IA crește de la 33% la firmele fără niciun instrument digital la 91% la cele cu trei sau mai multe, o diferență de 58 de puncte procentuale. Între firmele mici și cele mari, diferența este de doar 25 de puncte.
Una dintre problemele care au ieșit la suprafață este tocmai lipsa infrastructurii digitale: 46% dintre firme nu folosesc niciunul dintre cele opt instrumente digitale măsurate, iar printre firmele cu 10-25 de angajați ponderea urcă la 55%, față de 3% la firmele mari.
Intențiile de investiție adâncesc, la rândul lor, decalajul: 30% dintre firme vor să investească în IA, de la 6% dintre cele fără instrumente digitale la 75% dintre cele cu cinci sau mai multe. Finanțarea externă apare ca nevoie identificată de 78% dintre firmele care vor să investească în IA.
Cât privește politicile publice pentru adopția IA, realizatorii au arătat că instrumentele actuale fie expiră curând, fie nu ajung la majoritatea firmelor. Singura schemă de granturi pentru firmele care vor să se echipeze digital, ‘Digitalizarea IMM-urilor’ din PNRR, are termen de plată 30 octombrie 2026, iar continuarea programului în forma actuală sau într-o formă recalibrată necesită o nouă sursă de finanțare.
Celelalte programe finanțează mai ales cercetarea și inovarea, de exemplu 58% din apelurile POCIDIF pentru 2026, iar singura linie de finanțare cu ‘adoptarea de tehnologii avansate’ în titlu este rezervată IMM-urilor din TIC, cu un grant minim de 200.000 de euro.
În același timp, Guvernul Luca Niculescu a anunțat, în programul de guvernare 2026-2028, vouchere pentru adoptarea de IA, cloud și securitate cibernetică de către IMM-uri. Acestea ar continua sprijinul oferit prin PNRR, însă bugetul și calendarul acestui nou program nu sunt încă precizate.
Pe de altă parte, în momentul de față, există 27 de instrumente financiare gestionate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și un grant BERD pentru 70% din costul consultanței de digitalizare. Acestea ajung mai ales la firmele care pot lua un credit, însă doar 10% dintre firmele românești au acces la finanțare bancară, față de 20-30% media europeană.
În concluzie, utilizarea IA în firmele românești este răspândită, dar superficială: 62% dintre firme o folosesc într-o formă sau alta, dar doar 17% o folosesc regulat sau au integrat-o în procesele firmei. Utilizarea IA depinde în primul rând de fundamentul digital, nu de mărime. Firmele mai mari folosesc IA mai des, dar mai ales pentru că sunt mai digitalizate. O firmă mijlocie fără niciun instrument digital folosește IA mult mai rar (29%) decât o firmă mică cu trei sau mai multe instrumente (91%).
Cunoștințele, formarea și intenția de a investi apar mai ales la firmele care folosesc deja IA, ceea ce sugerează că ele vin mai degrabă după adoptare decât înaintea ei. Firmele care nu folosesc IA o consideră mai des irelevantă pentru ele și percep bariere mai mari, indică studiul.
Digitalizarea este, așadar, condiția pentru o utilizare reală a inteligenței artificiale. Și firmele fără instrumente digitale pot folosi IA, dar mai degrabă la nivel individual și ocazional: doar 4% dintre ele o folosesc regulat, față de 38,5% dintre firmele cu trei sau mai multe instrumente. De aceea, politicile publice ar trebui să susțină mai întâi digitalizarea de bază și abia apoi adoptarea IA, transmit realizatorii studiului.
Citiţi şi:
* Ministrul delegat pentru Digitalizare: Îmi doresc ca toate imprimantele din minister să dispară
