Marii retaileri de modă, dar şi producătorii de textile şi încălţăminte din UE nu mai au voie să distrugă articolele vestimentare şi încălţămintea nevândute, începând cu data de 19 iulie, potrivit unei interdicţii a Comisiei Europene care intră în vigoare începând cu această dată. Restricţia vizează articolele returnate de către cumpărători, care de cele mai multe ori ajung la gunoi şi se aplică, în principal, marilor comercianţi de modă, dar şi producătorilor care au marfă nevândută. Este vorba, în general, de companii cu peste 250 de angajaţi şi care realizează o cifră de afaceri anuală de peste 50 de milioane de euro sau deţin active de peste 25 de milioane de euro.
Regulamentul UE
Comisia Europeană a făcut un pas important în combaterea risipei şi în accelerarea economiei circulare prin adoptarea, la 9 februarie 2026, a unui Regulament delegat care detaliază excepţiile de la interdicţia dis-trugerii produselor de consum nevândute, în special îmbrăcămintea, ac-cesoriile şi încălţămintea.
Măsura completează Regulamentul (UE) 2024/1781 privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR) şi va avea un impact semnif-icativ asupra companiilor active, inclusiv din piaţa românească. Noua regulă se aplică din 19 iulie, data de la care companiile mari nu mai au voie să distrugă produse textile şi de încălţăminte nevândute. Pentru întreprinderile mijlocii, obligaţia intră în vigoare din 2030. În paralel, firmele sunt deja obligate să raporteze volumele de produse distruse şi motivele distrugerii, iar din februarie 2027 acest lucru se va face într-un format standardizat la nivelul european, potrivit unui document publicat pe site-ul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Buucreşti-Ilfov.
Pentru companii, distrugerea trebuie să rămână soluţia de ultimă in-stanţă, iar reciclarea este preferată eliminării sau valorificării energetice.
Pentru fiecare caz de derogare, operatorii economici trebuie să păstreze documentaţie justificativă timp de cinci ani: rapoarte de inspecţie, teste tehnice, evaluări de calitate, dovezi ale ofertelor de donaţie sau docu-mente privind drepturile de proprietate intelectuală. Aceste cerinţe sunt, în mare parte, aliniate cu obligaţiile deja existente în domenii precum siguranţa produselor, REACH sau supravegherea pieţei, se precizează în document.
În acelaşi timp, firmele trebuie să comunice motivul distrugerii către operatorii de tratare a deşeurilor, pentru a permite o sortare mai eficientă şi o valorificare superioară a materialelor, potrivit documentului.
„Pentru sectorul românesc de textile, fashion şi retail – unde presiunea pe costuri este ridicată – noile reguli pot părea o povară suplimentară. Pe termen mediu şi lung însă, ele pot genera avantaje competitive clare: stimularea controlului calităţii, reducerea retururilor, optimizarea stocurilor şi dezvoltarea de parteneriate cu economia socială. Companiile care in-vestesc din timp în revânzare, recondiţionare, donaţii sau modele circulare vor fi mai bine poziţionate nu doar din punct de vedere al conformării, ci şi al reputaţiei şi accesului la consumatori tot mai sensibili la criteriile ESG”, se precizează în document.
În Europa, în fiecare an, sunt distruse 4-9% din textilele nevândute, înainte de a fi purtate vreodată, potrivit estimărilor din piaţă. Aceste deşeuri generează aproximativ 5,6 milioane de tone de emisii de CO2, ceea ce reprezintă aproape echivalentul emisiilor nete totale ale Suediei în 2021, potrivit datelor comunicate de CE.
