Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, intenționează să propună continuarea unei scheme de sprijin pentru consumatorii casnici de gaze naturale și după data de 1 aprilie, astfel încât să nu se poată discuta despre creșteri mari de prețuri, iar trecerea către o nouă etapă să se facă mai ușor.
El a explicat, într-un interviu acordat AGERPRES, că va analiza această schemă, astfel încât, până la sfârșitul anului, să existe un obiectiv concret legat de se va întâmpla mai departe. În opinia sa, nu se poate discuta despre o trecere dintr-o fază administrativ-reglementată într-o fază de piață, fără să existe un interval de timp.
În ceea ce privește consumatorii vulnerabili, ministrul a afirmat că sunt necesare niște mecanisme care să surprindă în mod real consumatorul vulnerabil, să se meargă țintit către cei care au nevoie să fie ajutați și să nu se mai meargă pe schema prin care se dădeau puțini bani la foarte mulți. Toate aceste lucruri sunt în analiză, astfel încât anul acesta să se vină cu o nouă schemă de sprijin al consumatorilor vulnerabili.
Referitor la prețurile la energie, Dumitru Chisăliță a subliniat că, pe partea ce ține de Ministerul Energiei, se va veni cu o serie de măsuri, în limita legalității, iar luna aceasta vor putea fi puse pe masă niște lucruri foarte concrete, care să aibă și șansa de a fi validate.
Ministrul Energiei a mai vorbit în interviu despre aprovizionarea cu energie în iarna care urmează, despre schemele pentru stocare și despre proiectul privind reactoarele de mici dimensiuni de la Doicești.
AGERPRES: Sunt voci care spun că situația în prezent nu este foarte bună în ceea ce privește aprovizionarea cu energie. Din punctul dumneavoastră de vedere, care sunt riscurile care ne așteaptă în perioada acesta de iarnă care vine și ce am putea face astfel încât să nu fie probleme, să nu existe situații de întreruperi?
Dumitru Chisăliță: Trebuie să spunem foarte clar că principalul punct pe care mi l-am propus este tocmai trecerea cu bine a acestei ierni. L-am pus din cauza situației în care ne găsim și tocmai de aceea cred că cel mai important este să ne concentrăm să avem suficientă energie, să avem suficiente capacități de producție, să fie operaționale toate aceste capacități, ținând seama exact de situația aceasta, care nu este în momentul de față deloc roz.
Dacă e să mă refer la tot ce știu eu din istoria industriei energetice, este una dintre situațiile grele sau printre cele mai grele care care au existat. Și atunci, da, preocuparea principală, desigur, în cadrul acestor acțiuni, în primul și în primul rând, sunt capacitățile de producție. Cred că aproape zilnic am avut întâlniri fie cu toată lumea, fie cu părți din diversele sectoare energetice, tocmai pentru a încerca să ne asigurăm că lucrurile vor merge într-o direcție pozitivă la nivelul iernii. În momentul de față, chiar dacă sunt foarte multe situații limită, putem să spunem că soluțiile arată că sunt elemente cu care putem să mergem mai departe.
În același timp, e foarte important să înțelegem că în situații limită trebuie să te pregătești cu diverse scenarii care pot să fie la limită. Asta nu înseamnă că trebuie să fim îngrijorați sau trebuie să fim într-o situație atipică sau altfel decât în alți ani, dar, în același timp, trebuie să înțelegem că sunt diverse modalități de a trece peste o iarnă grea, așa cum o vedem în momentul de față.
Un element important care trebuie luat în considerare este acel document prin care am prelungit situația de alertă, tocmai datorită faptului că, deși nu putem spune că există o probabilitate de 100% să se întâmple, situația atipică pe care o avem în momentul de față recomandă să avem la îndemână mecanisme care să poată să fie acționate de așa natură încât, în anumite momente, să putem să trecem peste ceea ce ne-ar putea rezerva acele momente.
Totodată, pe piața gazelor naturale, de exemplu, mecanisme privind situațiile de urgență se aplică începând cu anul 2014. Deci avem 12 ani. Chiar dacă în acești 12 ani n-a fost niciodată o situație concretă de a le activa și de a le aplica, asta nu înseamnă că nu trebuie să fii pregătit pentru absolut orice se poate întâmpla.
Trebuie să înțelegem că energia presupune un element de continuitate. Ceea ce se consumă trebuie să fie egal cu ceea ce se produce, respectiv cu ceea ce se stochează la un moment dat. Dacă această ecuație nu este respectată, oricând se pot întâmpla nefuncționalități, iar aceste nefuncționalități, practic, poți să le previi în două modalități: să crești producția, dar are o limită în funcție de ceea ce ai disponibil la un moment dat, să crești importurile, dar și ele sunt limitate de capacitățile, respectiv de cantitățile disponibile, sau să reduci consumul. Nu există practic o a treia. Deci, ori crești cantitatea produsă/importată, ori scazi cantitatea efectiv consumată. Și atunci, prin prisma acestor realități trebuie să înțelegem și să vedem lucrurile viitoare.
Iar, da, preocuparea principală este trecerea acestei ierni, pentru că e un număr destul de important de crize care se suprapun. Putem să vorbim de o policriză în care ne găsim în momentul de față.
AGERPRES: Luna trecută estimați o creștere a prețului gazelor cam cu 22%. Furnizorii au început deja să trimită contracte noi și unele vin cu o creștere de peste 30%. Cu cât estimați acum, fiind în minister, că ar putea să crească prețul la energia electrică și la gaze și dacă se ia în calcul o nouă plafonare a prețului la energie?
Dumitru Chisăliță: În primul și în primul rând, datele, indiferent din ce fotoliu le faci, se bazează pe niște statistici, se bazează pe niște oferte, se bazează pe ceea ce se găsește în zona publică. Ca atare, aceste creșteri pe care le-am vizualizat undeva între 16% și 27%, la un moment dat, se bazau exact pe ofertele care erau în piață. E adevărat că discutam de niște oferte medii, adică sunt situații în care avem creșteri sau chiar scăderi ale prețului la unii furnizori, avem creșteri mai mici sau creșteri mai mari pe zona asta. Ca atare, nu cred că trebuie să analizăm lucrurile din perspectiva fotoliilor în care stăm ci din prisma realităților cu care cu care ne confruntăm.
Atunci când vorbim despre prețuri, practic, avem o triadă. Avem partea de marfă, avem partea de tarife de transport, distribuție, și avem partea de fiscalitate. În momentul de față, din postura în care mă găsesc, pot să discut strict de marfă, nu să pot să discut de partea reglementativă, respectiv de partea de fiscalitate sau aș putea s-o discut, dar nu are niciun efect. Adică e un element care se găsește pur și simplu în curtea altor ministere. Pe această zonă de marfă sunt o serie de elemente pe care noi le avem în momentul de față în analiză, le rulăm, ținând seama de datele pe care le-am primit sau urmează să le primim de la alte instituții, pentru că, din nou, Ministerul Energiei nu are contractele, nu are istoricul, nu are foarte multe elemente și, ca atare, solicităm și noi diverselor instituții să ni le pună la dispoziție de așa natură încât să rulăm diverse scenarii, iar în baza acestor scenarii, ulterior, să putem să ne pronunțăm pe niște potențiale soluții în ceea ce privește această evoluție.
Doar că trebuie să înțelegem că noi, cel mult, putem să ne uităm și să venim pe o treime, nu putem să rezolvăm celelalte două, trei și atunci lucrurile vor fi, parțial rezolvate din punctul acesta de vedere. Bineînțeles, vom discuta această problemă, am discutat deja această problemă, dar noi o să ne axăm pe ceea ce legea ne de voie să ne axăm, deci această treime, și vom veni cu o serie de măsuri care să încerce, în limita legalității, și aici e un alt element, pentru că tot ceea ce propunem noi trebuie să meargă la Consiliul Concurenței, trebuie să meargă la Uniunea Europeană, să obținem aprobări. Adică sunt lucruri pe care ne zbatem să le rezolvăm. Sperăm că într-un interval de timp rezonabil, adică luna aceasta, vom putea pune pe masă niște lucruri foarte concrete, care să aibă și șansa de a fi validate de către cei care trebuie să ne valideze.
AGERPRES: Este și plafonarea luată în calcul, o revenire la un plafon?
Dumitru Chisăliță: Avem mult mai multe elemente pe care le considerăm în momentul de față. Cumva, toate cele pe care le rulăm trebuie să țină seama, în primul și în primul rând, de posibilitatea aplicării. Pentru că plecăm de la un simplu exemplu: cantitatea, de exemplu, de gaze naturale care este produsă în România este mai mică decât cantitatea consumată. Asta înseamnă că, cel mult în cele mai bune condiții, putem să ne uităm la ce se produce în România, nu și la ce se importă. Asta ne face să nu putem să validăm sau să punem pe masă niște soluții doar de dragul de a le pune. Dacă noi am fi, nu știu, la 120%, adică producem tot ce ne trebuie și am mai avea și un excedent, ar fi o discuție. Nu suntem într-o astfel de postură și atunci, lucrurile pe care le facem trebuie să fie în concordanță cu această realitate.
Nu avem, în momentul de față, toate datele. Am cerut instituțiilor responsabile și aștept să primesc aceste date, pentru ca, repet, efectiv, acele proiecte pe care le facem să fie validate de niște scenarii și să fie posibil de aplicat în practică.
AGERPRES: Acum un an se vehicula ideea reducerii TVA la 9% la energie. Ar fi o variantă?
Dumitru Chisăliță: Cum vă ziceam, din această calitate, noi avem prima treime, partea de marfă. TVA este în ultima treime, în partea de fiscalitate. Sigur, mi-ar fi foarte simplu să vin cu o astfel de soluție, care nu este la mine în ogradă, dar nu cred că e corect să am o astfel de abordare și din postura asta să am astfel de păreri. Ca atare, avem în momentul de față, repet, o serie de elemente pe care încercăm să le gândim în concordanță cu posibilitatea și cu ceea ce putem noi să facem. E foarte simplu să dai altora de lucru să facă ceva.
AGERPRES: S-a discutat, s-a mai revenit cumva la această idee?
Dumitru Chisăliță: Nu este o problemă din interiorul Ministerul Energiei, deci, ca atare, nu pot să s-o discut.
AGERPRES: În Programul de guvernare este prevăzută continuarea schemelor de sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Va fi modificată schema actuală, veți veni cu noi soluții?
Dumitru Chisăliță: Prima dorință a mea este să trecem cu bine această iarnă. Este elementul numărul unu. Dacă mergem la al doilea element ca importanță, trebuie să ne uităm la consumatorii vulnerabili. Trebuie să fim sinceri, să spunem că sărăcia energetică în România a crescut în ultimii ani, a crescut pe fondul problemelor economice, a crescut pe fondul evoluției prețurilor, cel puțin pe energie electrică, pentru că pe gaze naturale deocamdată schema este în vigoare și aplicabilă și, ca atare, trebuie să facem ceva pentru consumatorii care sunt vulnerabili. În prezent, în baza unor scheme pe care noi le-am gândit și le-am trimis către Ministerul Muncii, se desfășoară o ședință, o ședință în care să încercăm să armonizăm, pentru că de fapt, problema consumatorului vulnerabil este la un alt minister. Ca atare, noi ne dăm tot concursul și am făcut tot ceea ce am crezut noi de cuviință pe această linie.
Încercăm, în primul și în primul rând, să înțelegem că e nevoie de niște mecanisme care să surprindă în mod real consumatorul vulnerabil. Ideea este să mergem cumva țintiți, să ajutăm acei consumatori care au nevoie să fie ajutați și nu să mergem pe niște scheme prin care, practic, se dădeau puțini bani la foarte mulți și cumva lucrurile nu erau unele care să îi ajute într-adevăr. Bineînțeles, acest lucru trebuie să vină la pachet cu reconsiderarea inclusiv a intervalelor de venit pentru cei care trebuie să beneficieze de astfel de ajutoare, pentru că, din nou, lucrurile au evoluat și trebuie să reconsiderăm aceste intervale de venit. Nu în ultimul rând, e nevoie de un mecanism care să ia în considerare și alte elemente decât decât veniturile, ținând seama de practica ultimilor ani.
Această situație ne-a făcut să identificăm potențiale alte elemente pe care să le luăm în considerare, dar ele trebuie verificate cu alte instituții, pentru că sunt date care nu sunt la Ministerul Energiei. Ca atare, ele trebuie să fie primite, trebuie să existe, trebuie să poată să fie în mod operativ schimbate, modificate, actualizate. Toate aceste lucruri le analizăm în momentul de față și vrem ca în luna aceasta sau cel mult anul acesta să venim cu o nouă schemă de sprijin a consumatorilor vulnerabili.
AGERPRES: În contextul acesta al cooperării cu celelalte ministere, instituții implicate, Registrul național al consumatorului vulnerabil când ar putea să fie gata, pentru că acum comunicarea între ministere, partea aceasta de digitalizare, nu este chiar cea mai bună?
Dumitru Chisăliță: E foarte corect ce ziceți și e un element pe care încercăm să îl depășim. Într-un sens optimist, putem să discutăm undeva în 12 luni. Asta nu înseamnă că 12 luni nu facem nimic. Adică o să gândim sau să încercăm să venim cu un interval intermediar în care să încercăm să ajutăm consumatorii vulnerabili, plecând de la datele care sunt în momentul de față disponibile. Dar cred că e foarte, foarte important să se definitiveze și să se realizeze acest Registru, tocmai pentru a pleca de la niște elemente concrete. Și discutam ieri această problemă cu colegii mei și îmi dădea cineva un exemplu din Canada, în care spunea că o persoană anume a fost la un moment dat în postura de a fi șomer, ca șomer beneficia de anumite ajutoare ca și consumator vulnerabil. În momentul în care s-a angajat, a 2-a zi a primit acasă adresă cum că nu mai beneficiază. Discutăm de un sistem foarte bine pus la punct, în care lucrurile merg într-un mod distribuit la toate nivelele, atunci când se face o modificare. La noi, astăzi, este pe declarație pe propria răspundere, adică trebuie să fie omul conștient să vină să depună astfel de declarație, trebuie să desfășori foarte multe persoane care să meargă să verifice, să valideze. Cumva acestea sunt realitățile și trebuie să plecăm de la aceste realități.
AGERPRES: Vorbeam despre sărăcia energetică. Circa 30-40% dintre gospodăriile din România cheltuie pe factura la energie sau pentru consumul energetic, mai mult de 10% din venituri. Cum facem să scădem această sărăcie energetică?
Dumitru Chisăliță: În ceea ce privește indicatorii sărăciei energetice, sunt undeva la patru indicatori care se folosesc la nivel european. Unul dintre indicatori este acesta legat de câți, sau cât la sută din populația României nu este în stare să achite factura la energie electrică. Dar, în această categorie, trebuie să fim sinceri și să recunoaștem că sunt și situații care cumva nu țin neapărat de o sărăcie energetică reală. Adică sunt diverse elemente care sunt mascate, la fel cum există un alt indicator în care oamenii, care sunt de foarte bună-credință, își plătesc facturile la energie, dar nu-și cumpără medicamente, mâncare sau altceva. Ambele elemente trebuie luate în considerare și trebuie ca aceste ajutoare să fie țintite, la oamenii care au cu adevărat nevoie, inclusiv în situația celor care își plătesc facturile, dar, de fapt, abdică în a-și achiziționa alte elemente necesare vieții. Și ambele elemente pleacă, în primul și în primul rând, de la aceste ajutoare pentru consumatorii vulnerabili, care trebuie să fie luate în considerare, pe de o parte.
Pe de altă parte, trebuie să vedem că la nivel european există un consens în ceea ce determină sărăcia energetică. Pe primul loc stau veniturile, adică într-o țară care are cele mai mici venituri din Uniunea Europeană, elementul principal este legat de această posibilitate de creștere a veniturilor, pentru a discuta de o limitare a sărăciei. Pe locul doi, tot conform analizelor de la nivelul Uniunii Europene, stau risipa, pierderile, ineficiența echipamentelor, ineficiența clădirilor, ineficiența geamurilor, ușilor, și așa mai departe. Și abia pe locul trei, dacă e să ne uităm pe aceste statistici europene, stau prețurile. Ca atare, noi, dacă ne uităm pe 10 ani, 15 ani, dacă ne-am uitat la ceva, ne-am uitat de fiecare dată la prețuri și a fost foarte bine că ne-am uitat la prețuri. Dar, din nou, este doar o parte și, din păcate, pe această structură a studiilor europene, este partea cea mai mică. Cumva, dacă vrem într-adevăr să eradicăm sau să limităm sărăcia energetică, trebuie să luăm în considerare toți factorii. La fel cum, dacă vrem într-adevăr să avem prețuri mai mici, trebuie să ne uităm și la celelalte două componente, nu doar la o componentă. Și aici trebuie să avem toți factorii. Bineînțeles, nu sunt în ograda ministerului.
În ceea ce privește partea legată de prețuri, vă ziceam deja de partea legată de consumatorii vulnerabili. Avem schema de sprijin pentru gaze naturale până în 31 martie. Intenția mea este de a analiza această schemă și până la sfârșitul anului să avem un obiectiv concret cu tot ce se va întâmpla mai departe. În același timp, nu cred că putem să discutăm de o trecere dintr-o fază administrativ-reglementată într-o fază de piață fără un interval de timp. Nicăieri în lume nu s-a întâmplat lucrul acesta peste noapte. E nevoie întotdeauna să repornești piața. Ca să repornești piața, ai nevoie de timp. Nu poți să faci treaba asta în momentul în care ești în plină iarnă, o iarnă deloc ușoară, și, în același timp, la finele iernii să treci dintr-o piață în altă piață. Din acest punct de vedere, cel mai probabil, propunerea mea va fi de a continua o schemă și după data de 1 aprilie, pe gaze naturale, de așa natură încât, pe de o parte, să nu discutăm de niște creșteri mari de prețuri, pe de altă parte, trecerea către o nouă etapă să se facă într-un mod absolut normal și natural.
AGERPRES: O astfel de schemă va viza și marii consumatori? Va exista ceva și pentru ei?
Dumitru Chisăliță: Avem în vedere acest lucru, doar că sunt foarte multe probleme legate de non-casnici. Dacă la casnici, cumva, există o înțelegere la nivelul Uniunii Europene, pentru non-casnici sunt foarte multe restricții din punctul acesta de vedere. Dar, am avut deja întâlniri cu Consiliul Concurenței, avem deja pregătite niște scheme. Trebuie să găsim acea schemă care să poată să fie aplicată. Din nou, mă întorc, trebuie să fie suficiente gaze ca să dai la toată lumea. A doua problemă este să îndeplinim cerințele legale din România. Adică orice schemă de genul acesta trebuie validată de legislația românească, de Consiliul Concurenței, și după aceea Comisia Europeană. Dar, da, pot să spun că lucrăm la astfel de scheme.
AGERPRES: În ce ar consta schema pe care o propuneți după 1 aprilie, pentru consumatorul casnic? O plafonare?
Dumitru Chisăliță: Pentru casnic, propunerea, așa cum se vede astăzi, trebuie să rulăm aceste scenarii, pleacă tot de la stabilirea unui preț administrativ. Deci n-o să discutăm despre plafonare sau, cel puțin la momentul de față, ideea plafonării nu o avem în calcul, nu o eliminăm cu totul, dar nu o avem în calcul. Discutăm despre ideea de a avea un preț administrativ.
AGERPRES: Vor intra în rețea și gazele din Neptun Deep, anul viitor. Nu ar ajuta pentru a se găsi o schemă pentru marii consumatori?
Dumitru Chisăliță: Gazele din Marea Neagră trebuie să le vedem undeva în partea a 2-a a anului, adică înspre acea parte, ca să fim siguri, siguri sau cât putem să fim de siguri pentru ele. Asta înseamnă că iarna asta trebuie să ne descurcăm cum putem.
AGERPRES: Când vor fi operaționalizate schemele pentru baterii și în ce vor consta aceste scheme?
Dumitru Chisăliță: Ce pot să vă zic este că în momentul de față avem în lucru aceste scheme. Nu am elemente pe care să vi le dau acum. Dar, în primul și în primul rând, noi considerăm că trebuie să avem o strategie pentru stocare. Cumva, sunt două aspecte. Am stat undeva între 2008 și 2025, am stat 17 ani când aproape nu ne-a interesat subiectul acesta, după care, atunci când ne-a ajuns cuțitul la os, dintr-o dată am început să facem, să încercăm să recuperăm acei ani. Ceea ce e foarte bine. De anul trecut până anul acesta am crescut enorm de mult, suntem campioni la nivelul unui an cât am crescut, dar e foarte puțin față de ce ar fi trebuit să existe.
Ca atare, e foarte important să avem o strategie de așa natură încât să nu ne trezim peste câțiva ani că, din nou, lucrurile nu au fost armonizate cu capacitățile de producție, cu consumurile care vor exista, cu dezvoltarea rețelei, cu amplasamentul. Ca atare, suntem în momentul de față în a gândi o astfel de strategie și, ulterior, să rezolvăm sau să încercăm să venim cu astfel de schemă. Asta nu înseamnă că am pus stop dezvoltării, dar cumva trebuie să fim foarte atenți și foarte conștienți că lucrurile trebuie făcute în alt fel decât au fost făcute în anul 2008.
Apelul pentru instalații autonome de stocare în baterii este deja deschis. Bugetul este de 150 de milioane de euro din Fondul pentru modernizare, pentru o capacitate de cel puțin 2.174 MWh. Proiectele concurează pe baza ajutorului solicitat pentru fiecare MWh instalat, în limita a 69.000 de euro/MWh și a 15 milioane de euro pe întreprindere. Termenul de depunere a fost prelungit până la 15 noiembrie 2026, ora 23:59. După selecție urmează contractarea și implementarea. Pentru sistem contează unde se instalează bateriile și câte ore pot livra atunci când consumul este ridicat.
AGERPRES: Pe partea de stocare prin pompaj, cum e cazul la Tarnița Lăpustești, despre care se vorbește de foarte mult timp, cum credeți că se poate ajunge să fie pus în funcțiune un astfel de proiect?
Dumitru Chisăliță: Mă întorc la necesitatea acestei strategii. Până la urmă, stocarea spuneam că a devenit interesantă de un an de zile. Tarnița – Lăpustești este tot un program și un proiect de stocare, un proiect de stocare care, la prima vedere, este mai scump decât să facem stocarea în baterii, dar vine și cu alte avantaje, din perspectiva siguranței și securității energetice a României. Ca atare, în contextul acestei noi strategii, considerăm că nu va mai fi o chestie colaterală, așa cum a fost mult timp, și va intra în această zonă de prioritizare, ținând seama de capacitatea de stocare pe care România trebuie s-o aibă pe termen scurt, pe termen mediu sau pe termen mai lung. Și pot să spun că luăm în considerare analizarea și a altor capacități care să poată să intre într-un astfel de regim.
La Tarnița-Lăpuștești, Hidroelectrica și EDF au pregătit cadrul unei asocieri în cote egale pentru dezvoltarea proiectului. În zona Bicaz, proiectul Frasin-Pângărați, de aproximativ 340 MW, folosește în configurația propusă acumularea Izvorul Muntelui ca rezervor inferior și a obținut acord de mediu. Pentru un obiectiv distinct la Bicaz și pentru ordinea punerii în funcțiune, avem nevoie de un calendar asumat de fiecare titular.
AGERPRES: Estimativ, primul astfel de proiect, când ar putea să fie funcțional?
Dumitru Chisăliță: E foarte important să îl coroborăm cu ceea ce înseamnă necesarul care o să rezulte din această strategie. Astăzi nu aș avansa un an pentru prima centrală.
AGERPRES: Reactoarele modulare de mici dimensiuni nu se regăsesc în programul de guvernare. S-a renunțat cumva la proiectul SMR și ce se întâmplă cu proiectul de la Doicești? Se justifică din punct de vedere financiar?
Dumitru Chisăliță: În momentul de față există un proces de evaluare la nivelul companiei Nuclearelectrica față de proiectul de la Doicești. Am venit către ei săptămâna trecută, printr-o hotărâre AGA, prin care am stabilit niște acțiuni concrete, într-un interval de timp, pentru a putea să existe o concluzie concretă, reală și efectivă față de ce înseamnă Doicești. Dincolo de această etapă, în funcție de ce va rezulta din modul în care Nuclearelectrica va pune lucrurile pe masă, bineînțeles, pot să apară mai multe elemente și să se ia în considerare orice abordare. Dar, la momentul de față, până când această analiză pe care Nuclearelectrica o are ca și sarcină prin hotărâre AGA nu e momentul să ne pronunțăm.
Pentru proiectul de la Doicești, reperul public este hotărârea acționarilor Nuclearelectrica din 29 octombrie. Au fost aprobate măsuri de prioritizare a activităților RoPower Nuclear și de eficientizare a cheltuielilor. La data raportării, peste 80% dintre condițiile asociate deciziei finale de investiție nu fuseseră îndeplinite. Costul energiei depinde de costul construcției, al finanțării, de calendar și de modul în care se împart riscurile între parteneri. Aceste elemente trebuie evaluate pentru proiectul concret înainte să putem vorbi despre competitivitate. Următoarea decizie privind angajarea de resurse trebuie să se bazeze pe îndeplinirea condițiilor și pe o justificare economică verificabilă.
Foto: RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO
