Papa Leon al XIV-lea a declarat luni în faţa Parlamentului Spaniei că escaladarea conflictelor, polarizarea tot mai profundă şi nerespectarea generalizată a drepturilor omului au împins lumea într-o criză profundă, acesta fiind unul dintre cele mai ample discursuri politice ale sale de până acum. Parlamentarii spanioli l-au ovaţionat în picioare pe primul papă american, după ce acesta a făcut apel la respectarea drepturilor imigranţilor şi a dreptului internaţional într-un discurs istoric rostit în parlamentul de la Madrid, care a marcat un nou nivel de acceptare a Bisericii Catolice într-o ţară predominant seculară, relatează Reuters şi The Associated Press.
Papa Leon, care a adoptat recent un ton mai ferm împotriva direcţiei conducerii globale, şi-a repetat cu fermitate opoziţia faţă de creşterea cheltuielilor militare europene, îndemnând în schimb politicienii să pună capăt războaielor care devastează globul şi să-i ajute pe imigranţi.
“Lumea trece printr-o profundă criză spirituală şi culturală, care se manifestă prin multiple forme de violenţă, polarizare şi neîncredere reciprocă”, a spus papa în discursul său, care a venit la câteva ore după ce Israelul şi Iranul şi-au reluat atacurile reciproce, în cea mai gravă încercare a armistiţiului încheiat acum două luni.
“Armele pot impune o tăcere temporară, dar nu pot construi niciodată o pace autentică şi durabilă”, a arătat suveranul pontif.
MIGRAŢIA PUNE LA ÎNCERCARE “FUNDAMENTUL ETIC” AL LUMII
În primul discurs papal adresat vreodată parlamentarilor spanioli, papa american a afirmat că este necesară o “reînnoire morală” în legislativ şi în viaţa publică pentru a asigura respectarea demnităţii inerente a tuturor oamenilor, inclusiv a imigranţilor, a copiilor nenăscuţi şi a celor mai vulnerabili.
“Măreţia morală a unei naţiuni se manifestă, mai presus de toate, în capacitatea sa de a însoţi, proteja şi iubi acele vieţi care sunt cele mai fragile”, a spus Papa Leon.
Discursul lui Leonn, rostit în spaniolă şi salutat cu ovaţii de şapte minute în picioare din partea parlamentarilor, a fost unul dintre rarele discursuri papale adresate unei adunări legislative naţionale şi primul ţinut de un papă în faţa parlamentului spaniol. Acesta face parte dintr-o vizită de o săptămână în Spania, în cadrul căreia pontiful s-a întâlnit cu imigranţi şi persoane fără adăpost şi a făcut apel la liderii naţionali să înceteze divizarea electoratului lor.
Papa, a cărui vizită în Spania va culmina cu întâlnirea pontifului cu imigranţii din Insulele Canare care au înfruntat apele periculoase ale Atlanticului pentru a intra în Europa, a spus că lipsa de ajutor pentru migranţii lumii pune la încercare “fundamentul etic al ordinii internaţionale”.
El a spus că ţările trebuie să caute soluţii care să depăşească “simpla gestionare a fluxurilor” şi ar trebui să abordeze cauzele care îi obligă pe oameni să-şi părăsească ţările de origine, inclusiv războiul, sărăcia şi schimbările climatice.
Peste 3.000 de persoane au murit în 2025 încercând să ajungă în Insulele Canare, în largul coastei de vest a Africii, adesea în bărci improvizate, potrivit ONG-ului Caminando Fronteras.
Guvernul prim-ministrului Pedro Sanchez a lansat un program de amnistie în masă, permiţând unui număr estimat de 500.000 de imigranţi să solicite legalizarea statutului lor.
ÎNARMAREA EUROPEANĂ, “ÎNGRIJORĂTOARE”
Papa Leon, care a emis luna trecută un manifest prin care îndemna guvernele din întreaga lume să încetinească dezvoltarea sistemelor de inteligenţă artificială, a cerut luni o “vigilenţă etică riguroasă” asupra modului în care inteligenţa artificială este utilizată în război.
El a afirmat că creşterea bugetelor militare europene, care au înregistrat anul trecut cea mai mare creştere de la sfârşitul Războiului Rece, pe fondul presiunilor exercitate de preşedintele american Donald Trump, este “îngrijorătoare”.
Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a refuzat să îndeplinească cererea lui Trump ca ţările membre NATO să-şi majoreze cheltuielile de apărare la 5% din PIB, deşi acestea s-au triplat de la preluarea mandatului său în 2018, crescând de la aproximativ 10 miliarde de euro la peste 34 de miliarde de euro.
Luna trecută, papa a calificat reînarmarea europeană drept o trădare a diplomaţiei.
Leon a oferit, de asemenea, unele dintre cele mai profunde comentarii ale sale de până acum cu privire la echilibrul în relaţia dintre Biserică şi stat. El a îndemnat la protejarea libertăţii religioase, spunând că credinţa “nu poate fi redusă la tăcere ca şi cum ar fi irelevantă pentru viaţa publică”.
PAPA APĂRĂ SECRETUL SPOVEDANIEI
Papa a apărat, de asemenea, confidenţialitatea secretului spovedaniei catolice, care obligă un preot să nu dezvăluie nicio informaţie care i-a fost oferită de penitenţi.
Mai multe ţări, printre care şi Franţa, au dezbătut dacă să oblige preoţii să raporteze abuzurile sexuale dezvăluite în timpul spovedaniilor, în urma scandalurilor care au zguduit Biserica la nivel internaţional.
Protejarea secretului spovedaniei, a spus Leon, păstrează “un spaţiu sacru al libertăţii interioare, unde credinciosul îşi poate deschide sufletul înaintea lui Dumnezeu”.
Luni, papa s-a întâlnit, de asemenea, cu şase victime ale abuzurilor sexuale comise de membri ai clerului şi le-a spus episcopilor că trebuie să ofere despăgubiri supravieţuitorilor, în încercarea de a aborda un scandal care a afectat grav credibilitatea Bisericii Catolice locale. Un raport din 2023 al Ombudsmanului pentru drepturile omului din Spania a estimat că, de-a lungul deceniilor, au existat sute de mii de victime ale abuzurilor comise de clerici în această ţară.
Vaticanul a declarat că victimele abuzurilor cu care Papa Leon s-a întâlnit luni timp de o oră i-au oferit sugestii cu privire la modul în care Biserica ar putea răspunde la astfel de cazuri, chiar dacă unele victime au afirmat că au fost excluse de la întâlnire şi au calificat răspunsul Bisericii drept insuficient.
DE CE UN DISCURS ISTORIC
Discursurile papilor în faţa legislaturilor străine sunt rare, deoarece pot implica recunoaşterea unui lider religios de către parlamentari. Papa Francisc s-a adresat unei sesiuni comune a Congresului SUA în 2015, iar Papa Benedict al XVI-lea s-a adresat Bundestagului german, ţara sa natală, în 2011.
Faptul că Papa Leon a fost invitat să vorbească în faţa Las Cortes Generales a arătat un nivel de acceptare a Bisericii Catolice într-un context politic care ar fi fost de neimaginat chiar şi acum câţiva ani. Biserica Catolică a fost un pilon al dictaturii generalului Francisco Franco, bucurându-se de un control şi o influenţă extinse asupra societăţii spaniole, dar acestea au scăzut după ce democraţia a prins rădăcini în anii 1970.
Deşi mulţi spanioli se identifică încă ca fiind catolici, practica religioasă a scăzut drastic pe fondul tendinţelor de secularizare observate şi în alte ţări cândva puternic creştine.
Şi totuşi, parlamentarii i-au oferit lui Leo o ovaţie în picioare de 7 minute, scandând “Viva el Papa!” – “Trăiască Papa!”
Vizita de o săptămână a Papei Leon în Spania – prima de la vizita lui Benedict din 2011 – a atras mulţimi numeroase, cu aproximativ 1,5 milioane de oameni care au participat la liturghie, duminică, într-o piaţă din centrul oraşului şi 600.000 de tineri la un priveghi de rugăciune.
În discursul său de luni din parlament, Papa Leon a citat tradiţia intelectuală spaniolă din secolul al XVI-lea, cunoscută sub numele de Şcoala de la Salamanca, care a dat naştere conceptelor de drept internaţional şi drepturi inerente ale omului după cuceririle coloniale ale Spaniei în America.
UN MOMENT POLITIC DELICAT
Vizita papei Leon vine într-un moment delicat pentru premierul Pedro Sánchez.
Partidul Socialist al lui Sánchez a fost zguduit de scandaluri de corupţie, deşi niciunul nu l-a implicat direct pe el. Anchete i-au vizat însă pe unii dintre cei mai apropiaţi oameni ai lui Sánchez, precum şi pe soţia şi pe fratele său.
Pe măsură ce acestea se desfăşoară în instanţe, Spania este din ce în ce mai afectată de polarizarea politică. Guvernul minoritar al lui Sánchez nu a reuşit să adopte legi, inclusiv bugetul pentru ultimii trei ani.
Papa Leon, într-o aparentă referire la polarizare, a avertizat că “pluralismul politic nu ar trebui să degenereze în denigrarea constantă a adversarului”.
Liderul progresist al Spaniei, care este ateu, şi papa au avut opinii comune cu privire la probleme majore, inclusiv opoziţia faţă de războiul din Iran. Ambii au fost critici fără rezerve ai administraţiei Trump.
Luna trecută, după ce l-a vizitat pe Papa Leon la Vatican, Sánchez a numit vocea papei “o busolă morală în lupta împotriva nedreptăţii”.
În mod tradiţional, Biserica Catolică din Spania a fost mai apropiată de Partidul Popular conservator decât de Partidul Socialist, care a susţinut chestiuni sociale, inclusiv căsătoria între persoane de acelaşi sex şi dreptul la avort.
Cu toate acestea, prin plasarea chestiunilor legate de justiţie în centrul discursului lor public, Papa Francisc şi acum Papa Leon au redus decalajul dintre Vatican şi guvernele progresiste, consideră Rafael Ruiz Andrés, profesor de sociologie la Universitatea Complutense din Madrid, specializat în dinamica religioasă.
