<div class=""
Conform scrisorii șefului statului, în contextul războiului din Ucraina, Marea Britanie alături de Norvegia și-au asumat rolul de națiuni coordonatoare ale Coaliției pentru capabilități maritime, iar partenerul britanic a propus înființarea unei facilități de instruire în domeniul maritim având ca obiectiv dezvoltarea forțelor navele ucrainene și a infanteriei marine ucrainene.
„Conceptul propus și aprobările provizorii ale forțelor partenere prevăd ca facilitatea să funcționeze pentru o perioadă de doi ani, urmând ca România să își exprime dreptul de a înceta angajamentul în orice moment pe durata desfășurării procesului de instruire sau după expirarea perioadei stabilite”, le transmite Iohannis parlamentarilor.
Într-o altă scrisoare trimisă Parlamentului pe 4 august, șeful statului cere aprobarea pentru găzduirea și operarea, pe teritoriul național, a facilității Logistic Enabling Node-România (LEN-R), în cadrul Bazei 71 Aeriene Câmpia Turzii, și a unui efectiv de până la 100 de militari.
„În urma agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei, la summit-ul NATO de la Washington, din 10 iulie, s-a decis înființarea unei misiuni de asistență de securitate și instruire NATO pentru Ucraina (NSATU). Obiectivul este coordonarea asistenței în domeniul securității pentru Ucraina fără angajarea NATO ca parte la conflict.
Propun Parlamentului României aprobarea participării Armatei României la misiunea de Asistență de Securitate și instruire NATO-NSATU, începând din anul 2024, prin punerea la dispoziție a infrastructurii și echipamentelor necesare pentru găzduirea și operarea, pe teritoriul național, a facilității Logistic Enabling Node-România (LEN-R), în cadrul Bazei 71 Aeriene Câmpia Turzii, și a unui efectiv de până la 100 de militari (personal de stat major în cadrul comandamentelor misiunii, instructori în cadrul modulelor de instruire organizate în afara teritoriului național, precum și detașamente specializate pentru completarea LEN-R care funcționează pe teritoriul României)”, se arată în scrisoare.
Șeful statului a mai informat Parlamentul, pe 4 septembrie, că a aprobat:
1. Desfășurarea de activități de instruire și exerciții cu partenerul american, inclusiv prepoziționarea pe teritoriul României, pentru o perioadă de până la doi ani, a unui contingent american de forțe navale pentru operații speciale.
„Comandantul Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale al SUA din Europa (SOCEUR) l-a informat pe șeful Statului Major al Apărării cu privire la intenția fermă de creștere a numărului de militari dislocați în România, concomitent cu prepoziționarea unor produse militare, echipamente și materiale din înzestrarea United States Naval Special Warfare (US NSW), în scopul instruirii în comun și creșterii capacității de asigurare a unui răspuns adecvat la eventualele provocări de securitate din regiunea Mării Negre”, se arată în scrisoare.
2. Tranzitarea teritoriului național a echipamentelor și bunurilor materiale donate Ucrainei de către Suedia și, la solicitare, instruirea militarilor din cadrul detașamentului ucrainean care va prelua ambarcațiunile donate.
„Ca urmare a solicitărilor de asistență militară adresate de Ucraina, Suedia și-a manifestat sprijinul prin donarea, în cursul lunii august 2024, a unor bărci de asalt. În acest context, Suedia a solicitat sprijinul României pentru stabilirea unei locații și staționarea bărcilor de asalt, urmând ca acestea să fie puse în funcțiune de către personalul suedez, constând în 35 de persoane. Personalul suedez a intrat pe teritoriul României în a doua jumătate a lunii august și a solicitat să aibă acces în Baza aeriană Mihail Kogălniceanu și în Portul Militar Mangalia”, conform informării.
