Statele Unite şi Iranul se întâlnesc sâmbătă în Oman pentru o a treia rundă de negocieri cruciale privind problema nucleară iraniană, după ce ambele părţi au raportat progrese în primele două sesiuni, relatează AFP.
Această nouă rundă de discuţii, mediată de Oman, urmează discuţiilor indirecte care au avut deja loc la 12 şi 19 aprilie la Muscat şi Roma.
Discuţiile dintre cele două ţări inamice sunt primele la acest nivel de când Statele Unite, sub prima preşedinţie a lui Donald Trump, s-au retras în 2018 dintr-un acord internaţional semnat cu trei ani înainte, care prevedea un cadru pentru programul nuclear al Teheranului în schimbul ridicării sancţiunilor.
Şeful diplomaţiei iraniene, Abbas Araghchi, şi emisarul american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, se vor afla la conducere sâmbătă în Oman, iar ministrul de externe omanez, Badr al-Boussaïdi, va acţiona ca mediator, potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaïl Baghaï.
O sesiune de discuţii tehnice între experţi este prevăzută înaintea negocierilor la nivel înalt.
Întâlnirea din 19 aprilie a fost calificată drept „bună” de către cele două ţări, care nu au mai avut relaţii diplomatice din 1980.
„Pentru ca negocierile să progreseze, trebuie să existe o demonstraţie de bunăvoinţă, seriozitate şi realism din partea celeilalte părţi”, a declarat Baghai.
Ţările occidentale, în frunte cu Statele Unite, şi Israelul suspectează Iranul că doreşte să se doteze cu arme nucleare. Teheranul respinge aceste acuzaţii, apărându-şi dreptul la energie nucleară în scopuri civile.
În 2018, Trump şi-a retras ţara din acordul nuclear încheiat la Viena în 2015 şi a restabilit sancţiunile. Ca represalii, Iranul s-a distanţat treptat de text, în special prin îmbogăţirea uraniului la un nivel ridicat.
Săptămâna aceasta, Araghchi a exprimat „optimismul prudent” al ţării sale cu privire la procesul în curs, afirmând că „dacă singura cerinţă a Statelor Unite este ca Iranul să nu deţină arme nucleare, această cerinţă este realizabilă”.
Cu toate acestea, el a anticipat „probleme” în cazul în care cealaltă parte are „alte cereri”.
Baghai a declarat vineri pentru X că prioritatea ţării sale este de a obţine „ridicarea rapidă a sancţiunilor ilegale şi inumane”.
De când a revenit la Casa Albă, Donald Trump şi-a relansat politica de „presiune maximă” asupra Iranului şi, în martie, i-a cerut să negocieze un nou acord, ameninţând în acelaşi timp că va bombarda ţara dacă diplomaţia eşuează.
În declaraţiile publicate vineri de revista Time, el s-a declarat pregătit să se întâlnească cu liderul suprem sau cu preşedintele iranian, dar a avertizat că, dacă nu se va ajunge la un acord nuclear, va fi „primul” care va recurge la forţă.
Marţi, Washingtonul a anunţat noi sancţiuni care vizează sectorul petrolier iranian. Teheranul a denunţat acest lucru drept o „abordare ostilă”.
Miercuri, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), responsabilă cu monitorizarea programului nuclear iranian în temeiul Acordului de la Viena şi al Tratatului de neproliferare a armelor nucleare, la care Iranul este parte, a cerut Teheranului să explice prezenţa unor tuneluri în jurul sitului Natanz din centrul ţării, care adăposteşte centrifuge utilizate pentru îmbogăţirea uraniului.
Institutul pentru Ştiinţă şi Securitate Internaţională, cu sediul la Washington, a publicat imagini din satelit ale sitului, care arată un nou tunel situat lângă un tunel mai vechi, precum şi un nou perimetru de securitate.
Teheranul nu a comentat imediat acest raport.
Într-un interviu publicat miercuri de podcastul Honestly, secretarul de stat american Marco Rubio a reiterat poziţia ţării sale împotriva îmbogăţirii uraniului de către Iran, cerând Republicii Islamice să „importe material îmbogăţit”.
În prezent, Iranul îmbogăţeşte uraniu la un nivel ridicat (60 %), sub nivelul de 90 % necesar pentru fabricarea armelor nucleare, dar departe de plafonul de 3,67 % stabilit prin acordul de la Viena.
Potrivit lui Araghchi, dreptul Iranului de a îmbogăţi uraniu este „nenegociabil”.
Ministrul iranian a declarat joi că este pregătit să se deplaseze în Germania, Franţa şi Regatul Unit, alte ţări semnatare ale acordului de la Viena, pentru discuţii pe această temă.
Săptămâna trecută, Marco Rubio le-a cerut europenilor să se decidă rapid cu privire la reimpunerea sancţiunilor ONU asupra Iranului.
Acordul din 2015 prevede posibilitatea de a le reintroduce automat în caz de nerespectare a textului, însă această opţiune expiră în octombrie.
Iranul a avertizat că s-ar putea retrage din Tratatul de neproliferare nucleară dacă acest mecanism este declanşat.
