Justiţia britanică a dat undă verde joi semnării acordului de restituire de către Regatul Unit a arhipelagului Chagos, situat la Oceanul Indian, Insulei Mauritius, după un litigiu de peste o jumătate de secol şi după ce a respins un recurs de ultim moment formulat de către două membre aie comunităţii Chagos, relatează AFP.
Semnarea acestui acord, care urma să aibă loc iniţial joi dimineaţa, a fost blocată temporar, în noaptea de miercuri spre joi, printr-o ordonanţă a justiţiei.
Această ordonanţă a fost ”revocată”, a anunţat judecătorul Martin Chamberlain, care a respins recursul depus de către Bernadette Dugasse şi Bertrice Pompe.
”Nu ar trebui să mai existe nico altă măsură provizorie” împotriva acestui acord, a anunţat judecătorul, deschizând calea semnării.
Magistratul a estimat că un blocaj ar putea să fie ”prejudiciabil” intereselor publicului şi Regatului Unit.
Arhipelagul Chagos, alcătuit din aproximativ 50 de insule paradisiace izolate în mijlocul Oceanului Indian, se află în centrul unui litigiu teritorial vechi de aproape 60 de ani.
El este administrat începând din 1965 de către Londra, care a instalat o bază militară comună, împreună cu Statele Unite, pe Insula principală, Diego Garcia.
Aproximativ 2.000 de locuitori ai arhipelagului au fost expulzaţi în anii ’60 de pe Diego Garcia, unde a fost instalată o bază militară, folosită ca placă turnantă a bombardierelor şi navelor cu rază lungă de acţiune în timpul războaielor din Afganistan şi Irak.
Mauritius, care şi-a obţinut independenţa în 1968, revendica teritoriul insulelor Chagos şi cerea revenirea arhipelagului sub controlul său.
Guvernul laburist al lui Keir Starmer a salutat hotărârea justiţiei care deschide calea semnării acordului.
Acest acord ”este esenţial protejării populaţiei britanice şi securităţii noastre naţionale”, a declarat un purtător de cuvânt al Downing Street.
Londra a acceptat în octombrie 2024 să recunoască suveranitatea Insulei Mauritius în arhipelag, cu condiţia ca Regatul Unit să-şi păstreze faimoasa bază.
Acest angajament asumat de către premierul britanic, un fost avocat specializat în drepturile omului, intervine după peste o jumătate de secol de litigiu, însă creează disensiuni.
”O ZI FOARTE TRISTĂ”
La audiere, avocatul petentelor, Philip Rule, a declarat că clientele sale au aflat vestea semnării acordului din presă, miercuri seara târziu, şi au decis să sesizeze justiţia.
Cele două femei, care sunt rezidente în Regatul Unit, au acuzat Guvernul britanic că a luat această ”decizie importantă fără consultare” şi au pus la îndoială capacitatea autorităţilor din Mauritius de a ”acţiona în interesul lor, dat fiind relele tratamente rezevate (locuitorilor arhipalagului) Chagos”.
”Azi este o zi tristă”, a declarat Bertrice Pompe dup pronunţarea hotărârii.
În plângerea sa adresată tribunalului, ea afirmă că trăieşte în exil după ce a fost ”expluzată forţat” din arhipelag, în perioada 1967-1973.
Ea consideră că acest acord ”compromite” drepturile limitate de care se bucură în prezent, inclusiv garanţia de a se putea duce nestingherită în Mauritius.
”Nu vrem să ne punem drepturile în mâinile Insulei Mauritius”, a declarat ea.
Guvernul le-a reproşat petentelor, în faţa justiţiei, faptul că au aşteptat până în ultimul moment să se facă auzite şi a apreciat că acest dosar nu ţine de competenţa justiţiei.
În timpul audierilor, aproximativ 50 de membri ai comunităţii din Chagos s-au adunat în faţa sediului Înaltei Curţi de la Londra, în semn de protest faţă de semnarea acordului.
Unii dintre ei agitau paşapoarte britanice, iar alţii pancarte cu mesaje ca ”subiecţi britanici trataţi ca cetăţeni de zona a doua”.
ÎNCHIRIEREA INSULEI DIEGO GARCIA
Finalizarea acordului a fost încetinită de instalarea lui Donald Trump la Casa Albă şi de schimbarea premirului din Mauritius.
Administraţia Trump mai întâi a criticat acest acord, apreciind că favorizează China, un aliat al Mauritiusului. Însă preşedintele american a anunţat până la urmă, la începutul lui aprilie, că-l aprobă.
Textul, care nu a fost dezvăluit, este criticat şi de către Partidul Conservator (Tories), care-l consideră contrar ”intereselor britanice”.
Potrivit unui proiect al acordului, Regatul Unit păstrează o închiriere pe o perioadă de 39 de ani a Insulei Diego Garcia şi are opţiunea unei prelungiri.
Suma chiriei nu a fost fost niciodată dezvăluită, însă Guvernul nu a deminţit informaţii de presă potrivit cărora este vorba despre 90 de milioane de lire sterline pe an (107,7 milioane de euro).
În 2019, Adunarea Generală a ONU a cerut Regatului Unit să retrovedeze – în termen de şase luni – Insulei Mauritius arhipelagul Chagos, în ura unei hotărâri în acest sens, cu câteva luni mai înainte, a Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ).
