Deputaţii au adoptat marţi în prima lectură amendamente iniţiate de guvernul kârgâz pentru a modifica legea „asupra libertăţii religiei şi asociaţiilor religioase”, potrivit unui comunicat al parlamentului, dominat de partidul prezidenţial.
În ultimii doi ani, autorităţile kârgâze au închis circa o sută de moschei, în special în sudul ţării, mai religios, şi anunţă regulat arestarea unor presupuşi membri ai diferitor grupări jihadiste şi de asemenea repatrierea unor familii de jihadişti care au luptat în Orientul Mijlociu.
În noiembrie, preşedintele Sadîr Japarov i-a convocat pe principalii lideri religioşi ai ţării, îndemnându-i să participe la „lupta împotriva elementelor radicale” şi „să-i ghideze pe cei care s-au îndepărtat de drumul drept”.
Amendamentele la lege prevăd interzicerea partidelor politice fondate pe o bază religioasă, activităţile de predicare din uşă în uşă, în timp ce „organe centrale” vor fi înfiinţate pentru a regulariza asociaţiile religioase.
Mai mult, fiecare persoană ce doreşte să facă studii religioase în străinătate va trebui să obţină o autorizaţie prealabilă, pentru „a împiedica influenţa distrugătoare a unui învăţământ religios în străinătate”.
Mii de persoane originare din foste republici sovietice din Asia Centrală – Kârgâzstan, Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan, Turkmenistan – s-au raliat, în special în anii 2013-2015, diferitor organizaţii jihadiste în Siria şi în Irak, printre care gruparea Stat Islamic.
La mijlocul lui octombrie, Organizaţia de Cooperare de la Shanghai, ce grupează ţări din Asia Centrală, Rusia, Iranul şi China, au informat despre combatanţi originari din Asia Centrală în rândurile unor grupări islamiste în Siria, care au făcut să cadă la începutul lui decembrie regimul lui Bashar al-Assad.
În Franţa, parlamentul a adoptat în vara lui 2021 o lege asupra „separatismului” ce implică un control mai puternic din partea statului în special asupra asociaţiilor religioase, pentru a lupta împotriva islamismului radical şi a întări laicitatea.
