Ministerul Energiei din Kazahstan a anunţat luni că operaţiunile de încărcare pe conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC) au fost reluate, după ce fuseseră întrerupte săptămâna trecută ca urmare a atacurilor ucrainene asupra terminalului din portul Novorosiisk, un punct nodal pentru transportul petrolului kazah, relatează Reuters.
În schimb, ministerul kazah nu a făcut niciun comentariu cu privire la reducerile de producţie.
Ministerul declarase săptămâna trecută că, din cauza restricţiilor la export, companiile petroliere au redus producţia, iar încărcările prin CPC au fost suspendate din motive de siguranţă.
Conducta asigură peste 80% din exporturile de petrol din Kazahstan, ţară în care îşi desfăşoară activitatea o serie de mari companii petroliere internaţionale, printre care companiile americane Chevron şi ExxonMobil şi de unde şi România importă petrol.
Cu o lungime de peste 1.500 km, conducta CPC porneşte de la câmpul petrolifer Tenghiz din Kazahstan, situat în vestul ţării, trece prin Rusia şi ajunge la portul Novorossiisk de pe coasta rusă a Mării Negre.
Dronele au atacat mai multe petroliere la terminal sau în apropierea acestuia, pe fondul intensificării contraatacurilor între Ucraina şi Rusia asupra navelor şi a altor ţinte, pe măsură ce războiul, care durează de mai bine de patru ani, continuă să facă ravagii.
Vorbind alături de liderul rus Vladimir Putin, preşedintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaev, a declarat sâmbătă că s-ar putea ajunge la un acord de pace între Rusia şi Ucraina dacă părţile ar îngheţa conflictul şi ar relua negocierile.
Kazahstanul, unul dintre cei mai mari 10 producători de petrol din lume, şi-a redus cu mai mult de jumătate producţia zilnică de petrol în urma închiderii terminalului principal de export din zona Mării Negre a Rusiei, după atacurile cu drone, a declarat luni o sursă din industrie, citată de Reuters.
Scăderea producţiei din Kazahstan va contribui probabil la amplificarea îngrijorărilor globale privind aprovizionarea cu petrol, pe fondul închiderii efective a Strâmtorii Ormuz şi al riscurilor legate de tranzitul pe alte rute maritime principale pentru exportul de materii prime.
De asemenea, acest lucru evidenţiază dependenţa excesivă de Rusia a celei mai mari ţări din lume fără ieşire la mare în ceea ce priveşte exporturile sale de energie.
Sursa din industrie a declarat că producţia de petrol şi condensat de gaze din Kazahstan s-a redus duminică la mai puţin de jumătate faţă de nivelurile medii din iunie, ajungând la 133.200 de tone metrice, sau aproximativ 1 milion de barili pe zi, de la 2,16 milioane de barili pe zi.
