Decizia lui Klaus Iohannis a venit după ce, luni, Birourile Permanente Reunite au hotărât să dea curs cererii de suspendare înaintate de parlamentarii POT, AUR, SOS și USR. Documentul urma să fie prezentat marți în plenul Parlamentului și transmis Curții Constituționale pentru avizare.
„Este un demers inutil pentru că peste puține luni plec din funcție, după alegerile prezidențiale. Este un demers nefondat, pentru că niciodată nu am încălcat Constituția și este un demers păgubos pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă. Peste puține zile, în Parlament se va vota suspendarea mea și România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul pentru demiterea președintelui. Acest întreg demers va avea efecte pe plan intern și, din păcate, și pe plan extern. În plan intern, referendumul va fi unul eminamente negativ. Societatea va fi divizată, unii vor fi de acord, alții nu vor fi de acord, toată discuția va fi axată doar pe negativ. Întreaga societatea va fi bulversată. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale, despre cum va merge Româmnia mai departe. Candidații nu vor mai putea să își prezinte ideile. Pe plan extern, efectele vor fi de durată, și foarte negative. Nu va înțelege absolut nimeni de ce România își demitere președintele după ce a început procedura pentru alegerea noului președinte. Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când preșefintele pleacă oricum. Mai pe românește vom fi de râsul lumii” a spus Klaus Iohannis.
„Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de Președinte ale României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie.
Dumnezeu să binecuvânteze România!“, a conchis șeful statului.
Procedura demisiei lui Iohannis:
Curtea Constituțională a României (CCR) constată vacanța funcției de președinte prin hotărâre, care este publicată în Monitorul Oficial. După publicarea hotărârii CCR referitoare la constatarea interimatului funcției, conform articolului 146 litera g) din Constituție, vacanța funcției se constată la cererea președintelui uneia dintre Camerele Parlamentului.
Ilie Bolojan, care, conform Constituției, va prelua funcția de președinte interimar al României, a demisionat din funcția de președinte al Senatului și din calitatea de membru al Partidului Național Liberal (PNL).
Cine e Ilie Bolojan
Ilie Bolojan, născut pe 17 martie 1969 în Birtin, județul Bihor, este un politician român care ocupă în prezent funcția de președinte al Senatului României. Anterior, a fost primar al municipiului Oradea timp de trei mandate consecutive (2008-2020) și președinte al Consiliului Județean Bihor din 2020 până în 2024.
A absolvit Liceul „Emanuil Gojdu” din Oradea (1983-1987), apoi a urmat studii în mecanică la Institutul Politehnic „Traian Vuia” din Timișoara (1988-1993) și matematică la Universitatea din Timișoara (1990-1993).
Înainte de a intra în politică, a lucrat în sectorul privat ca administrator al unei firme între 1994 și 2004 și a fost profesor la Școala Ajutătoare Tileagd în perioada 1993-1994.
În cariera sa politică, a deținut funcțiile de consilier local în Aleșd (1996-2004), consilier județean în Bihor (2004-2005), prefect al județului Bihor (2005-2007) și secretar general al Guvernului României (2007-2008).
În 2024, după demisia lui Nicolae Ciucă în urma rezultatelor slabe la alegerile prezidențiale, Ilie Bolojan a preluat conducerea Partidului Național Liberal și a fost ales președinte al Senatului României.
