Partidul Vetevendosje (VV), al premierului interimar al Kosovo, Albin Kurti, și formațiunea de opoziție Liga Democrată din Kosovo (LDK) au convenit luni să sprijine alegerea unui nou președinte al țării, o decizie prin care s-ar putea depăși impasul politic ce durează de doi ani la Pristina, transmite Reuters.
Candidatul propus, Bekim Sejdiu (51 de ani), este profesor de drept la Universitatea din Pristina. Anterior, el a fost ambasador al Kosovo în Turcia și consul general la New York.
Albin Kurti, al cărui partid a câștigat alegerile anticipate desfășurate pe 7 iunie, mai are nevoie de câteva voturi de la partide mai mici pentru a forma un guvern. Totuși, el nu dispune de majoritatea parlamentară de două treimi necesară alegerii unui președinte.
Împreună cu câteva partide minoritare, VV și LDK pot depăși pragul de 80 de voturi necesar pentru a alege un președinte. Vetevendosje a obținut 58 din cele 120 de locuri în parlament, iar LDK s-a plasat pe poziția a treia, cu 18 locuri.
Eșecul în a alege un nou președinte a condus la alegerile anticipate desfășurate în iunie, al treilea scrutin național din Kosovo în ultimele 18 luni.
După victoria în alegerile anticipate desfășurate în decembrie, premierul Albin Kurti a format un nou guvern în luna februarie, dar nu a reușit să ajungă la un compromis cu opoziția pentru alegerea unui președinte al țării care să îi succeadă Vjosei Osmani, al cărei mandat a expirat la începutul lui aprilie.
Președintele kosovar este ales de parlament pentru un mandat de cinci ani. De la expirarea mandatului Vjosei Osmani, interimatul este asigurat de președinta parlamentului.
Lider al Vetevendosje, Albin Kurti (51 de ani) se află la putere din martie 2021.
Regiunea Kosovo și-a declarat unilateral independența față de Belgrad în februarie 2008, la aproape un deceniu după ce NATO a bombardat forțele sârbe pentru a opri uciderea și expulzarea etnicilor albanezi din regiune. Independența Kosovo este recunoscută de peste 100 de state din întreaga lume, printre care 22 dintre cele 27 de membre ale Uniunii Europene (excepțiile sunt Spania, România, Grecia, Slovacia și Cipru).
Atât Serbia, cât și Kosovo vizează aderarea la Uniunea Europeană, dar pentru a înregistra progrese în această privință Belgradul și Pristina trebuie să-și normalizeze relațiile și să stabilească legături diplomatice. În 2013, cele două părți au convenit să inițieze un dialog mediat de UE, însă de atunci s-au înregistrat doar progrese minore.
