Președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, este în centrul unei controverse aprinse după ce a promulgat o lege care permite exproprierea unor terenuri private fără despăgubire, în anumite condiții.
Deși legea – cunoscută ca Legea Exproprierii – nu a fost încă pusă în aplicare, aceasta a atras critici dure din partea fostului președinte american Donald Trump, care acuză că vizează în mod discriminatoriu fermieri albi, potrivit BBC.
Și în Africa de Sud, partide de centru-dreapta și grupuri de lobby se opun legii, anunțând că o vor contesta în instanță, invocând încălcarea dreptului la proprietate.
Guvernul susține însă că despăgubirea va fi plătită în majoritatea cazurilor și că măsura este esențială pentru a crește proporția de terenuri deținute de populația de culoare, în contextul în care cea mai mare parte a terenurilor agricole private este încă în mâinile albilor.
Ce se poate expropria fără despăgubire?
Potrivit experților, doar în cazuri rare – de exemplu, când terenul este necesar pentru interes public.
Firma de avocatură Werksmans explică: Este vorba în principal de terenuri nelucrate, păstrate în scop speculativ, Sau terenuri abandonate, asupra cărora proprietarii nu mai exercită control. Totuși, în astfel de cazuri, statul ar putea plăti despăgubiri pentru clădiri sau resurse naturale, dar nu și pentru teren.
Legea nu vizează exclusiv mediul rural – poate fi aplicată și în zone urbane.
Despăgubiri mai mici: de ce?
Noua lege propune despăgubiri „juste și echitabile”, nu la valoarea de piață, cum se practica până acum.
Deși Constituția sud-africană nu obligă la plata prețului de piață, statul a procedat astfel din rațiuni politice. Acum, se dorește reducerea acestor costuri, mai ales în proiectele publice – cum ar fi construirea de școli sau extinderea infrastructurii.
Va facilita această lege transferul de terenuri? Guvernul speră că da. Potrivit Prof. Ruth Hall (Universitatea Western Cape), în estul țării, zeci de mii de muncitori negri trăiesc pe terenurile fermierilor albi în schimbul muncii gratuite.
Statul vrea să transfere acele terenuri către lucrători, considerând nedrept să plătească prețuri de piață pentru terenuri confiscate de la populația de culoare în timpul regimului apartheid. Totuși, guvernul a folosit rar până acum exproprierea – sub 20 de cazuri în 30 de ani.
Reacția SUA și tensiunile cu Trump
Trump a susținut că fermierii albi sunt „vizați și persecutați”, acuzație respinsă de guvernul sud-african. În februarie, SUA au tăiat ajutorul financiar pentru Africa de Sud, iar în aprilie au impus un tarif de 30% pe bunurile și produsele agricole sud-africane (ulterior suspendat temporar).
Într-o întâlnire tensionată la Casa Albă, Trump l-a confruntat pe Ramaphosa cu materiale alarmiste despre situația fermierilor albi – multe dintre ele discreditate între timp.
Reacții interne
Partidul Democratic Alliance (DA) – al doilea ca mărime în coaliția de guvernare – se opune ferm legii, deși acceptă conceptul de „compensație justă” în locul valorii de piață. DA cere revizuirea judiciară a legii.
Chiar și un reprezentant al influentei organizații afrikanere Solidarity a declarat că, deși legea ar putea „dăuna unor afaceri”, nu pare să permită exproprierea masivă a terenurilor agricole.
Ministrul Lucrărilor Publice, Dean Macpherson, care administrează legea, susține că aceasta oferă mai multe garanții pentru proprietari decât versiunea anterioară. El a explicat că unele cazuri – precum exproprierea terenurilor cumpărate speculativ de persoane apropiate de funcționari ai statului – pot justifica compensații zero.
De asemenea, el a dat exemplul unor clădiri abandonate în Johannesburg, „ocupate ilegal”, unde reabilitarea ar costa mai mult decât valoarea proprietății.
Totuși, pentru terenurile agricole, compensația zero este exclusă, a subliniat Macpherson.
Deși Ramaphosa a semnat legea în urmă cu patru luni, nu a stabilit o dată de intrare în vigoare, cel mai probabil pentru a nu agrava tensiunile cu SUA, în contextul negocierilor comerciale.
Pe plan intern, opoziția – condusă de DA – a demarat proceduri pentru contestarea constituționalității legii. În același timp, partide de stânga, precum Economic Freedom Fighters (EFF), consideră că legea nu merge suficient de departe pentru a corecta inegalitățile istorice privind proprietatea funciară.
