Preşedinţii Curţilor de Apel din România reclamă o „campanie susţinută şi coordonată de discreditare a justiţiei” care a „urmărit slăbirea independenţei judecătorilor şi anularea justiţiei ca putere în stat”, considerând că diminuarea veniturilor aflate în plată „este inadmisibilă, indiferent de mecanismul utilizat pentru a ajunge la acest scop”.
Şefi Curţilor de Apel prezizntă, vineri, un punct de vedere comun în legătură cu proiectul legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, aceştia acuzând puterea executivă că încearcă să îşi sibordoneze puterea judeătorească prin modificările care vizează veniturile magistraţilor.
Aceştia cataloghează propunerile legislative care vizează salarizarea bugetarilor drept o „nouă tentativă a Guvernului de a subordona puterea judecătorească şi de a o transforma dintr-o putere independentă într-o funcţie aflată sub controlul executivului”.
„Campania susţinută şi coordonată de discreditare a justiţiei a urmărit slăbirea independenţei judecătorilor şi anularea justiţiei ca putere în stat. Prin modificările abrupte aduse statutului judecătorilor, luate de pe poziţii de forţă, fără dialog şi consultare, Guvernul a arătat că poate interveni discreţionar asupra garanţiilor independenţei acestora, iar modificările preconizate în materia salarizării reprezintă o nouă etapă a acestui proces. Noul proiect de salarizare, promovat de un Guvern demis, aşază explicit reprezentanţii puterii judecătoreşti sub cei ai puterii legislative şi executive, fapt incompatibil cu rigorile statului de drept şi ale democraţiei constituţionale. Un judecător obligat să îşi negocieze permanent condiţiile materiale de existenţă cu cei ale căror acte trebuie să le cenzureze nu mai beneficiază de independenţa necesară exercitării funcţiei sale”, transmit preşedinţii Curţilor de Apel, care consideră că „victimele acestei politici sunt cetăţenii care riscă să fie lipsiţi de protecţia unei justiţii cu adevărat independente”.
Reprezentanţii judecătorilor solicită Guvernului şi Parlamentului să asigure independenţa financiară a fiecărui judecător printr-un sistem de salarizare „stabil, predictibil şi transparent”. Aceştia cer de asemenea corelarea nivelului remuneraţiei judecătorilor cu nivelul de responsabilitate şi restricţiile impuse profesiei, volumul de muncă, gradul de complexitate a cauzelor şi răspunderea specifică, precum şi stabilirea şi ierarhizarea coeficienţilor de salarizare la un nivel care să asigure în mod real egalitatea puterii judecătoreşti cu celelalte puteri, luând în considerare şi resursele financiare complementare veniturilor salariale, de care beneficiază puterea executivă şi legislativă.
„În acord cu aceste standarde, diminuarea veniturilor aflate în plată este inadmisibilă, indiferent de mecanismul utilizat pentru a ajunge la acest scop: reducerea sporurilor, plafonări, recalculări, eliminarea unor componente salariale, altele asemenea. Mai mult, diminuarea veniturilor ca efect al promovării sau trecerii la alte trepte de vechime în funcţie reprezintă o aberaţie logică şi juridică, ce ar avea drept efect blocarea activităţii instanţelor. Totodată, utilizarea unor improvizaţii juridice, precum acordarea temporară a unor sume compensatorii, denotă intenţia clasei politice de control discreţionar asupra puterii judecătoreşti şi trebuie eliminate”, mai transmis preşedinţii instanţelor de judecată.
Aceştia cer totodată clasei politice să stopezea ceea ce judecătorii numesc un „nou atac la adresa puterii judecătoreşti, caracteristic unei guvernări iliberale care subminează statul de drept şi conduce la slăbirea sau chiar distrugerea mecanismelor de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale românilor”.
