Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, afirmă, miercuri, că execuţia bugetară pe primele patru luni din anul 2026 arată ”cam ce crede Guvernul Bolojan că înseamnă ”reformă”: a crescut nivelul taxelor, a redus cheltuielile de capital la jumătate, a îngheţat pensiile şi a crescut normele profesorilor”.
“Execuţia bugetară pe primele patru luni ale anului 2026 ne arată, în mod cât se poate de clar, cam ce crede guvernul Bolojan că înseamnă «reformă» sau «consolidare fiscală»: a crescut nivelul taxelor (TVA, Impozit pe dividende, impozite pe proprietate), a redus cheltuielile de capital la jumătate (investiţii, modernizări, întreţinere, noi echipamente sau programe software), a îngheţat pensiile şi a crescut normele profesorilor”, a scris, miercuri, pe Facebook, liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu.
Acesta explică cine consideră că pierde în România pe primele patru luni din 2026:
– cei aproape 400 000 de profesori, ale căror venituri s-au redus cu aproape 2 miliarde de lei
– firmele, cu un profit real în scădere (impozit pe profit în creştere cu 1,5% la o inflaţie de 10%)
– cei aproape 5 milioane de pensionari, care au pensiile îngheţate, la o inflaţie cumulată de 16% (ultimii doi ani)
– infrastructura publică (o reducere la jumătate a cheltuielilor de capital)
– proprietarii de locuinţe, care plătesc un impozit mărit cu 70%.
El susţine că, în schimb, câştigă băncile care au împrumutat România şi care au încasat 3,2 miliarde de lei în plus, şefii din instituţiile statului şi firmele de partid, care au încasat 1,6 miliarde de lei în plus (în care intră şi contractul de lobby pentru preşedinte în SUA).
“Guvernul Bolojan se laudă pe la toate televiziunile că a făcut reformă şi a redus deficitul bugetar. Ei bine, hai să vedem ce a făcut, de fapt”, a mai transmis senatorul AUR, adăugând că veniturile au crescut din:
– 4,5 miliarde de lei în plus din impozitul pe venit (efectul creşterii impozitului pe dividende plus inflaţia)
-2,2 miliarde de lei în plus din impozitul pe proprietate (care a crescut cu 70%)
– 9,3 miliarde de lei în plus din încasările pe TVA (creşterea cotelor de TVA plus inflaţia)
– 6 miliarde de lei în plus din contribuţiile pe asigurări (a crescut salariul minim, plus CASS pentru mame, veterani şi foşti deţinuţi politici plus inflaţia)
– 4 miliarde de lei în plus din încasările din PNRR
– au scăzut, în schimb, sumele din venituri nefiscale (-1,8 miliarde de lei) şi încasările de la UE din fondurile pentru 2021-2027 (-800 de milioane de lei).
De asemenea, scăderea de cheltuieli vine din:
– a scăzut cu 1,9 miliarde de lei cheltuiala cu salariile bugetarilor (au îngheţat salariile şi a crescut norma în învăţământ)
– a scăzut cu 1,4 miliarde de lei cheltuiala cu pensiile (au fost îngheţate pensiile şi a scăzut numărul de pensionari)
– au scăzut cu 9 miliarde de lei cheltuielile de capital (adică investiţiile plus echipamente)
– au crescut, în schimb, cheltuielile cu dobânzile (+ 3,3 miliarde de lei), cele cu bunurile şi serviciile (+1,6 miliarde de lei, adică cumpărăturile de zi cu zi ale statului)
– au mai crescut şi cheltuielile pentru PNRR cu 4,2 miliarde de lei, dar au scăzut cele din împrumuturile din PNRR (-1,4 miliarde de lei), cele din fondurile UE 2021-2027 (-1,2 miliarde de lei).
Potrivit lui Peiu, “efectul PNRR asupra bugetului este zero: plus 4 miliarde la venituri, plus 4,2 miliarde la cheltuieli”.
“Plusul de la venituri vine din creşterea taxelor de către guvern şi din inflaţie (au crescut preţurile, au crescut şi TVA-ul aferent). Minusul de la cheltuieli vine din reducerea investiţiilor (90%) şi din îngheţarea pensiilor şi a salariilor (10%)”, a mai transmis Peiu.
Potrivit acestuia, avem o execuţie bugetară care ne indică clar “reforma Bolojan”: stoparea investiţiilor, sugrumarea nivelului de trai, pedepsirea pensionarilor, profesorilor, proprietarilor de locuinţe şi a antreprenorilor, umplerea buzunarelor băncilor care împrumută statul şi a şefilor care cumpără orice, de la hârtie la benzină.
