Criza financiară care loveşte întreg domeniul umanitar îi atinge astfel şi pe refugiaţii ucraineni, primiţi totuşi la începutul conflictului cu mai multă atenţie decât migranţii veniţi din alte părţi.
„Datele cele mai recente arată că dificultăţile financiare şi lacunele în accesul la asistenţă medicală determină numeroşi refugiaţi să se întoarcă acasă, nu pentru că vor asta, ci din necesitate”, subliniază într-un nou raport Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (FICR).
„Oamenii ajung la un punct critic având de ales între dificultăţile exilului şi incertitudinea legată de revenirea în zone potenţial periculoase”, subliniază într-un comunicat Birgitte Bischoff Ebbsen, directoare regională a FICR pentru Europa.
Studiul întocmit de Crucea Roşie se bazează pe o anchetă cuprinzând 3.200 de familii de refugiaţi din şase ţări europene şi 2.200 de familii care au revenit în Ucraina.
Potrivit datelor, puţin peste jumătate din refugiaţii care s-au întors în Ucraina au invocat legături familiale şi afective, 42% au declarat că au revenit ca să lucreze, 13% pentru a primi îngrijiri medicale, 10% au căutat să se formeze şi 9% au citat „constrângeri financiare în străinătate”.
Raportul relevă că un refugiat din trei este în prezent îndatorat şi că 12% dintre ei sunt supraîndatoraţi. Potrivit Madeleine Lyons, un număr mare număr de persoane vârstnice care au depăşit de mult vârsta de pensionare „caută un loc de muncă pentru a-şi completa veniturile din cauza costului ridicat al vieţii în Europa”.
Cel mai surprinzător poate că este că peste un sfert dintre cei care s-au întors s-au instalat în zone apropiate de liniile frontului, în timp ce 79% dintre cei repatriaţi în aceste regiuni au declarat „nevoi umanitare urgente nesatisfăcute”.
„Fără o finanţare urgentă şi fără acţiune politică, împingem oamenii spre o alegere imposibilă: sărăcia în străinătate sau condiţii de insecuritate la ei acasă”, avertizează Bischoff Ebbsen.
