Lumea s-a instalat într-un nivel ridicat de violență, în contextul în care, în 2025, s-au înregistrat cel mai mare număr de conflicte statale de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și o înmulțire semnificativă a atacurilor care au vizat civili, relevă un studiu norvegian publicat marți și citat de France Presse.
‘Din păcate, nu există prea multe aspecte pozitive pe care să le pot găsi’, a declarat Siri Aas Rustad, expertă la Institutul de Cercetare a Păcii din Oslo (PRIO), prezentând raportul anual ‘Conflict Trends’.
‘De obicei reușesc să găsesc ceva pozitiv, dar anul acesta cifrele sunt șocante’, a declarat ea unui grup de jurnaliști, între care și de la AFP.
În 2025, au fost înregistrate 65 de conflicte care au implicat cel puțin un stat la nivel mondial, un nou record istoric de după 1946.
Numărul conflictelor interstatale s-a dublat, de asemenea, într-un singur an, ajungând la opt, tot un record din ultimii 80 de ani.
Printre acestea s-au numărat: reapariția tensiunilor la frontieră între India și Pakistan, Afganistan și Pakistan, precum și Cambodgia și Thailanda; invazia rusă din Ucraina; operațiunea militară israeliană în Siria în jurul Înălțimilor Golan ocupate, după căderea regimului Assad; și mai multe conflicte legate de tensiunile regionale din Orientul Mijlociu.
Anul 2025 a fost al treilea cel mai sângeros de la sfârșitul Războiului Rece, cu aproximativ 245.000 de morți direct legate de lupte sau violențe politice, dintre care aproape 76.500 atribuite atacurilor care au vizat direct civili, comparativ cu 14.200 în 2024.
Creșterea accentuată a acestui ultim bilanț este cauzată de conflictul dintre armată și paramilitari din Sudan, unde se estimează că asediul și masacrele comise numai în El Fasher (Darfur) au lăsat în urmă circa 60.000 de morți.
De la sfârșitul Războiului Rece, doar 2021 și 1994 au o mai mare vărsare de sânge, din cauza războiului din Tigray, respectiv a genocidului din Rwanda.
‘Ceea ce s-a întâmplat în ultimii cinci sau șase ani este că avem mai multe conflicte majore care se desfășoară simultan, iar acestea par să alterneze între ele. Lumea nu cunoaște nicio pauză’, a subliniat Rustad.
‘Asta este diferit acum: acest nivel ridicat și continuu de intensitate a conflictelor la scară globală’, a spus ea, amintind că planeta a experimentat mai mulți ani fără niciun conflict interstatal în deceniul 2000-2010.
Studiul se bazează pe date compilate de Programul de Date privind Conflictele din Uppsala (UCDP), afiliat Universității Uppsala. Acesta distinge trei tipuri principale de violență organizată: conflicte care implică cel puțin un stat, conflicte nestatale și violență unilaterală împotriva civililor.
Israelul ‘este în mod clar una dintre cele mai agresive țări din lume în acest moment’, a spus Rustad, menționând implicarea acestui stat în diverse tipuri de conflicte în Gaza, Siria, Liban, împotriva Iranului și împotriva rebelilor Houthi.
Unele violențe mortale sunt uneori în mare parte ignorate, cum ar fi în Haiti (bande criminale) sau Tanzania (violențe post-electorale).
‘Există în mod clar mai multă tensiune în lume. Se poate spune cu siguranță că Statele Unite sunt în mare parte responsabile. Nu numai că atacă și escaladează violența, dar există și barierele comerciale pe care le-au ridicat’ de la revenirea la putere a lui Donald Trump, a mai declarat cercetătoarea.
‘Împiedicăm cooperarea. Consiliul de Securitate nu funcționează corect în acest moment. Ne îndreptăm spre o lume mult mai polarizată’, a adăugat ea.
Africa a rămas regiunea cea mai afectată de primul tip de conflicte (29). Urmează Asia, Orientul Mijlociu, cele două Americi și Europa.
