Reacția internațională e relativ absentă în privința avertismentelor Rusiei vizînd permisiunea acordată Kievului de a ataca folosind rachete produse în Occident.
Liderii europeni nu au luat în considerație amenințările lui Vladimir Putin potrivit cărora Occidentul ar lupta direct împotriva Rusiei dacă va permite Kievului să atace teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acțiune produse în Occident, relatează The Guardian citat de Rador Radio România.
Împreună cu alți aliați, Statele Unite și Regatul Unit discută despre o permisiune acordată Kievului de a ataca obiective militare din Rusia cu rachete de tip Storm Shadow, care pot parcurge o distanță de 250 km. pornind de la baza de lansare.
Joi, președintele rus a declarat că orice decizie a Occidentului de a permite Kievului să apeleze la rachete cu rază lungă de acțiune împotriva unor obiective din Rusia ar însemna că NATO este „în război” cu Moscova.
„Asta ar însemna o semnificativă schimbare în natura însăși a conflictului”, a spus Putin, el adăugând că „Rusia va adopta măsurile necesare în conformitate cu amenințările la adresa sa”.
Calculele Kremlinului rămân neclare având în vedere că Rusia – o putere nucleară – continuă să lupte în Ucraina colaborând cu țări ca Iranul, pe care capitalele occidetale îl acuză că aprovizionează Moscova cu rachete balistice.
<div class=""
„Este necesar să luăm foarte în serios toate evenimentele din Ucraina și de pe frontul ruso-oucrainean, dar nu aș da o prrea mare importanță ultimelor declarații ale președintelui Putin”, a subliniat premierul polonez, Donald Tusk. „Mai degrabă, ele demonstrează situația grea a rușilor de pe front”, a mai adăugat el.
Premierul britanic, Keir Starmer, a replicat și el în urma afirmațiilor lui Putin, declarând în fața reporterilor că „Rusia este cea care a provocat acest conflict.
Rusia a invadat Ucraina în mod ilegal. Rusia este cea care poate pune capăt imediat acestui conflict. Ucraina are deptul la autoapărare”.
Starmer, care, vineri, se va întâlni, la Washington, cu președintele Joe Biden, a spus că Regatul Unit a oferit “instructaj și o serie de capacități” pentru a ajuta Ucraina să respingă invazia rusă și, în parte, el se întâlnește cu Biden și pentru că, „evident, e nevoie de mai multe discuții legate de natura acestor capacități”.
Vineri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitti Peskov, a spus că, „fără îndoială, mesajul președintelui rus a ajuns la cei cărora le fusese adresat”.
„Cred că regimul rus, și mai ales președintele, fac asta de obicei atunci când el nu știe cum să răspundă – de obicei, e vorba doar de o simplă retorică”, a declarat Peter Bator, expert în politică de apărare care, până nu demult, a fost ambasadorul Slovaciei la NATO.
„Dacă avem de învățat o lecție din toată această agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei, atunci ea ne spune că nu trebuie să îl ascultăm pe Putin. El ne-a mințit tot timpul”, a mai spus fostul ambaasador.
Un înalt diplomat est-european, care a dorit să își păstreze însă anonimatul, a declarat că nu trebuie să existe niciun fel d restricții în privința armamentului folosit. „Potrivit legislației internaționale, orice țară are dreptul să își apere suveranitatea și integritatea teritorială împotriva agresiunii altei țări așa cum crede ea de cuviință”, a spus diplomatul. „Problema care se pune este simplul fapt că, practic, sprijinul militar acordat Ucrainei prevede o serie de limite”.
Aceeași sursă a mai spus: „Asistăm la tot mai multe atacuri rusești asupra infrastrcturii civile ucrainene, la tot mai multe acțiuni împotriva aliaților și vedem cum tot mai multe drone și rachete pătrund în spațiul aerian al NATO de pe frontul de est – în Letonia, Polonia, România”.
Același diplomat a mai adăugat: „Putin a mai amenințat Occidentul și înainte, iar el va continua să o facă atâta vreme cât asemenea amenințări au un impact”.
