Pe Stânca Gibraltarului, o zonă turistică aglomerată, una dintre cele mai frecvente priveliști o constituie maimuțele care cerșesc mâncare și care, uneori, fură gustările vizitatorilor. Oamenii de știință au documentat un comportament neobișnuit în rândul acestor macaci, care i-ar putea ajuta să prevină durerile de burtă provocate de hrana nesănătoasă, relatează Reuters.
Cercetătorii au afirmat că maimuțele au fost observate mâncând pământ cu o frecvență mai mare, un comportament care, potrivit lor, le-ar putea ajuta să evite durerile de burtă cauzate de consumul de gustări umane.
Specialiștii au descoperit că acest consum de sol creștea proporțional cu cantitatea de mâncare consumată de maimuțe de la turiști, precum ciocolată, chipsuri și înghețată, produse bogate în zahăr, grăsimi și lactate și sărace în fibre.
”Propunem ideea că hrana umană, nefiind adaptată la dieta lor naturală, provoacă tulburări stomacale și, potențial, perturbarea microflorei intenstinale, efectele negative fiind atenuate de componentele din sol”, a declarat Sylvain Lemoine, antropolog și biolog la Universitatea Cambridge din Marea Britanie și autor principal al studiului publicat miercuri în revista Scientific Reports.
Consumul de sol ”acționează probabil ca un antiacid”, a spus Lemoine, adăugând că sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege efectele sale asupra microflorei intestinale.
Cercetătorii au monitorizat exemplare de macac Barbary care trăiesc în Gibraltar, un teritoriu britanic situat în extremitatea sudică a Spaniei, între august 2022 și aprilie 2024. Acești macaci – aproximativ 230 de exemplare împărțite în opt grupuri – constituie singura populație de maimuțe care trăiesc în libertate în Europa.
Maimuțele trăiesc în strânsă legătură cu mulțimile de turiști care vizitează locul. Turiștii hrănesc adesea maimuțele – sau acestea le fură gustările – în pofida faptului că animalele primesc fructe, legume și semințe în zona platformelor de hrănire create special și gestionate de autoritățile locale.
Se crede că macacii Barbary, originari din Africa de Nord, au ajuns în Gibraltar în timpul dominației maure, în Evul Mediu. Ulterior, ei au devenit un simbol al controlului britanic, conform legendei, după ce ar fi ajutat la alertarea trupelor cu privire la un atac surpriză din secolul al XVIII-lea.
Populația lor a scăzut ulterior, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, ceea ce l-a determinat pe liderul britanic Winston Churchill să comande sporirea efectivelor de maimuțe din Maroc și Algeria, animale din care se estimează că ar descinde majoritatea macacilor din prezent.
Consumul deliberat de pământ, cretă sau argilă se numește geofagie. Acest fenomen este observat la multe specii de animale, inclusiv la primate precum cimpanzeii, lemurii și alte maimuțe.
”Nu cunoaștem acțiunea exactă a solului în intestin, dar se știe că solurile, în special cele bogate în argilă, reduc pH-ul intestinal (aciditatea), adsorb toxinele, căptușesc stomacul și modifică compoziția microflorei”, a declarat Lemoine pentru Reuters. ”Nu aș spune că solul ajută la digestia mâncării nesănătoase, dar probabil ajută (animalele) să se simtă mai bine în timpul unei digestii dificile”, a adăugat specialistul.
Cercetătorii au documentat 46 de cazuri de geofagie în rândul populației de maimuțe din Gibraltar. Acest comportament a fost deosebit de frecvent în zonele cu trafic turistic intens și a atins apogeul vara, când numărul vizitatorilor este cel mai mare, în timp ce un grup de maimuțe care nu avea acces la hrană umană nu a manifestat deloc acest comportament, au afirmat ei.
Studiul sugerează că acest comportament ar putea fi învățat social. Diferite grupuri de maimuțe preferă anumite tipuri de sol, iar majoritatea consumului de sol are loc în prezența altor maimuțe, oferind indivizilor mai tineri șansa de a observa și de a imita.
Concluziile demonstrează modul în care primatele se pot adapta la medii în schimbare, similar oamenilor, și pot deprinde aceste comportamente de la altele, a adăugat Lemoine.
Lemoine a menționat că aceste concluzii ar putea să influențeze comportamentul turiștilor, putând contribui la descurajarea hrănirii ilegale. Cu toate acestea, există îngrijorări că ar putea avea efect opus în cazul în care vizitatorii se așteaptă să poată declanșa un comportament neobișnuit.
”Nu există o asociere sistematică între consumul imediat de mâncare nesănătoasă și consumul ulterior de sol. Se întâmplă în unele cazuri, dar, în general, ei nu mănâncă imediat pământ după ce au consumat mâncare de la oameni”, a subliniat Lemoine.
