Majorarea valorii tichetului de masă de la 45 de lei la aproximativ 50 de lei ar putea genera anual o valoare adăugată brută suplimentară de 2,4 miliarde de lei și ar putea susține aproximativ 18.000 de locuri de muncă în plus, potrivit unui studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE) din București, prezentat la cea de-a doua ediție a Policy & Impact Forum.
‘Majorarea valorii tichetelor de masă ar crește contribuția acestora la economie de la 1,10% la 1,22% din PIB, ceea ce înseamnă aproximativ 2,4 miliarde de lei în plus anual. Dincolo de aceste cifre, tichetele susțin puterea de cumpărare a angajaților și consumul în comunitățile locale, într-o perioadă în care scumpirea alimentelor apasă tot mai mult asupra bugetelor familiilor’, a declarat Tănase Stamule, decanul FABIZ din cadrul ASE.
Conform cercetării, tichetele de masă au generat în 2025 peste 21 de miliarde de lei în economie, echivalentul a 1,10% din Produsul Intern Brut (PIB), și au susținut aproximativ 161.000 de locuri de muncă. Valoarea totală a tichetelor acordate angajaților s-a ridicat la 18,38 miliarde de lei.
Autorii studiului atrag atenția că valoarea tichetului de masă a rămas la 45 de lei în septembrie 2026, deși prețurile alimentelor au crescut cu 7,75% într-un an, deoarece formula actuală de indexare nu reflectă corespunzător evoluția prețurilor.
Importanța corelării valorii tichetelor cu prețurile alimentelor a fost subliniată și de Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii.
‘Valoarea tichetului de masă se măsoară și în utilitatea sa. Cât de relevant rămâne pentru costul unui prânz? Dacă valoarea se îndepărtează de prețul mesei, eficiența socială scade. Actualizarea trebuie analizată atât prin efortul financiar, cât și prin sprijinul pentru alimente, puterea de cumpărare și starea de bine a salariatului’, a susținut Văcaru.
La rândul său, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat, Gabriela Horga, a susținut necesitatea modificării formulei de indexare.
‘Studiul identifică și o importantă problemă de indexare, pentru că avem această formulă a indexării tichetelor de masă, creșterea plafonului nominal, care trebuie să țină cont de creșterea prețurilor. Și atunci formula trebuie corelată și să reflecte evoluția prețurilor’, este de părerea Gabriela Horga.
În ceea ce privește voucherele de vacanță, studiul arată că reducerea valorii acestora de la 1.600 la 800 de lei a fost urmată de o scădere de aproape 60% a valorii totale emise, de la 1,93 miliarde de lei în 2024 la 783,7 milioane de lei în 2025.
Potrivit estimărilor ASE, în perioada ianuarie 2025 – august 2026, turismul intern a înregistrat aproximativ 952.000 de sosiri și 1,04 milioane de înnoptări sub nivelul la care ar fi putut ajunge dacă programul voucherelor de vacanță ar fi continuat fără restricții. Autorii precizează că aceste valori reprezintă diferențe față de un scenariu estimat, nu pierderi atribuite exclusiv reducerii voucherelor.
‘Estimările noastre arată că, în perioada ianuarie 2025 – august 2026, România a înregistrat cu aproximativ 952.000 de sosiri turistice și 1,04 milioane de înnoptări mai puțin față de scenariul în care programul ar fi continuat fără restricții. Analiza indică și o posibilă orientare relativă către vacanțele în străinătate, însă aceasta nu poate fi atribuită exclusiv reducerii voucherelor’, a declarat Cristian Păun, profesor universitar ASE.
Conform datelor Eurostat citate în studiu, 61,4% dintre români nu își permiteau o săptămână de vacanță în 2025, comparativ cu media Uniunii Europene de 27,5%.
În cazul tichetelor sociale pentru alimente, valoarea totală a programului a scăzut cu 85% în 2025, de la 3,75 miliarde de lei la aproximativ 558 de milioane de lei, în timp ce numărul beneficiarilor s-a redus de la 2,5 milioane la 1,12 milioane de persoane.
Potrivit cercetării, sprijinul anual acordat fiecărui beneficiar a scăzut de la 1.500 la 500 de lei, iar numărul tranșelor a fost redus de la șase la două.
‘În 2025, programul tichetelor sociale s-a redus cu 85%, iar numărul tranșelor acordate anual a scăzut de la șase la două. Impactul economic s-a diminuat puternic, de la 0,24% la doar 0,033% din PIB. Dar rolul principal al acestor tichete nu este să genereze creștere economică, ci să ofere protecție persoanelor vulnerabile. Tocmai de aceea, reducerea programului trebuie privită în primul rând prin prisma consecințelor sociale’, a declarat Adriana Davidescu, profesor universitar ASE.
Impactul estimat al programului asupra ocupării forței de muncă s-a redus de la aproximativ 44.120 de locuri de muncă echivalente susținute în 2024 la 6.560 în 2025, o diferență de peste 37.500.
Într-un mesaj video transmis participanților, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, a subliniat importanța studiilor de impact în fundamentarea politicilor publice.
‘Un tichet de masă sau un voucher de vacanță poate părea un lucru mic. Însă nu este. Pentru un angajat înseamnă putere de cumpărare, un sprijin concret în viața de zi cu zi. Și lucrurile nu se opresc aici. Banii rămân în România. Ajung la comercianții din cartier, în turism, în firmele care dau de lucru românilor. Adică un sprijin bine gândit, care în același timp pune și economia în mișcare’, a declarat ministrul.
Studiul ASE recomandă corectarea formulei de indexare a tichetelor de masă și stabilirea unor reguli clare și predictibile pentru acordarea tichetelor sociale și a voucherelor de vacanță.
Cercetarea a fost prezentată în cadrul celei de-a doua ediții a Policy & Impact Forum, organizată de Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET), în parteneriat cu Academia de Studii Economice și alături de Ambasada Franței în România.
