Majoritatea orașelor din Europa Centrală și de Est (ECE), în pondere de 89%, folosesc sau vor să adopte indicatori de ‘smart mobility’, însă doar 44% au platforme de date urbane operaționale sau avansate, în timp ce capitala României își actualizează Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), reiese din raportul CEE Smart Cities Mobility Sprint 2026, realizat de PwC.
Conform documentului publicat luni, 78% dintre orașele analizate consideră PMUD o prioritate ridicată sau foarte ridicată, dar doar 17% au un buget separat pentru inițiative de mobilitate inteligentă.
În același timp, aproape un sfert dintre municipalități (72%) susțin că se bazează pe fondurile europene, iar 24% că au instrumente financiare specifice pentru implementarea acestui plan de mobilitate urbană. De asemenea, 44% nu au încă o foaie de parcurs pentru calitatea aerului aliniată noilor cerințe europene.
Dintre orașele care au trecut totuși la acțiune, peste două treimi folosesc platforme avansate de management al traficului, în timp ce 61% promovează mobilitatea activă.
Regulamentul TEN-T revizuit (privind rețeaua transeuropeană de transport) arată că 431 de noduri urbane europene trebuie să adopte un PMUD până la sfârșitul anului 2027. În paralel, Directiva revizuită privind calitatea aerului înconjurător stabilește standarde noi sau actualizate pentru 12 poluanți, care trebuie respectate până în 2030.
În ceea ce privește Bucureștiul, raportul de specialitate relevă faptul că autoritățile acordă o prioritate foarte ridicată PMUD, aflat în actualizare, iar foaia de parcurs pentru calitatea aerului necesită revizuire.
Alte orașe, precum Varșovia, Wroclaw, Lodz, Gdansk, Katowice, Rzeszow, Riga și Ljubljana au atât un plan de mobilitate urbană sau un proces formal de elaborare a acestuia, cât și unul referitor la calitatea aerului. De asemenea, Bratislava abordează calitatea aerului printr-un program regional, Kosice urmează să își actualizeze planul, iar în Praga și Zagreb elaborarea unor documente aliniate noilor cerințe depinde de implementarea acestora la nivel național.
Pe de altă parte, Belgrad și Liov nu au încă o foaie de parcurs oficială pentru mobilitate inteligentă, chiar dacă în cazul Belgradului există un plan pentru calitatea aerului.
La finanțare, Bucureștiul este unul dintre exemplele pozitive din raport: folosește obligațiuni, împrumuturi și linii de credit dedicate. În aceeași categorie intră Lodz, primul oraș din Polonia cu obligațiuni ‘verzi’ municipale, și Rzeszow.
Pentru România, raportul include și Parcul Natural Văcărești printre studiile de caz privind mediul și reziliența urbană.
‘Declarat în 2016 prima arie naturală protejată urbană din România, parcul conservă aproximativ 183 de hectare de zonă umedă și adăpostește 204 specii de păsări. Prin protejarea naturii și accesul la spații verzi, parcul contribuie la reziliența orașului și susține un mediu urban favorabil mobilității active’, se menționează în documentul citat.
Potrivit sursei citate, pe zona de guvernanță, 45% dintre orașe raportează sprijin național insuficient și doar 12% au desemnat un responsabil pentru implicarea publicului.
Pe segmentul de date, digitalizare și AI, o treime (33%) susțin că au infrastructură digitală complet operațională, iar 39% afirmă că folosesc regulat AI în analiza datelor de mobilitate. În plus, la capitolul finanțare, realizatorii cercetării subliniază faptul că modelul actual atrage mai ușor bani pentru proiecte decât pentru operarea și mentenanța pe termen lung.
La competitivitate și reziliență, 83% dintre respondenți declară că vor să coreleze mobilitatea cu nevoile construcțiilor și logisticii, dar majoritatea își concentrează eforturile de reziliență energetică în principal pe vehicule mai curate și infrastructura aferentă.
În privința protecției mediului, modernizarea și electrificarea transportului public reprezintă cea mai frecvent menționată măsură de reducere a poluării generate de transport. În schimb, restricțiile de acces auto și reforma parcărilor întâmpină rezistență politică și publică.
Raportul CEE Smart Cities Mobility Sprint 2026 a fost realizat de PwC în ECE, împreună cu PSNM (The New Mobility Association) și EIT Urban Mobility, pe baza de interviuri cu autoritățile locale din 18 orașe din 11 țări: Cehia (Ostrava, Praga), Croația (Zagreb), Estonia (Tallinn), Letonia (Riga), Polonia (Gdansk, Katowice, Åodz, Rzeszow, Varșovia, Wroclaw), România (București), Serbia (Belgrad), Slovacia (Bratislava, Kosice), Slovenia (Ljubljana), Ucraina (Liov) și Ungaria (Budapesta).
