Partidul Tisza (Respect şi Libertate), condus de câştigătorul alegerilor din Ungaria, Peter Magyar, şi-a majorat majoritatea parlamentară la 141 de mandate din totalul de 199, după numărarea voturilor prin corespondenţă, a voturilor din străinătate şi a celor transferate, a anunţat autoritatea electorală, transmite Reuters.
Formaţiunea de centru-dreapta Tisza a obţinut o victorie zdrobitoare la alegerile de duminica trecută, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai premierului conservator Viktor Orban, a cărui politică a devenit un model pentru numeroşi lideri conservatori din Occident.
Orban şi-a recunoscut rapid înfrângerea după ce Magyar a obţinut în mod neaşteptat o majoritate covârşitoare, pe fondul unei prezenţe record la vot, rezultat care i-ar putea permite noului lider să revizuiască reformele controversate privind statul de drept adoptate în timpul guvernării Fidesz.
”O majoritate fără precedent, un mandat fără precedent şi, în acelaşi timp, o responsabilitate enormă”, a declarat Magyar într-un mesaj referitor la rezultatul final al alegerilor.
Dimensiunea schimbării politice este evidenţiată şi de prăbuşirea partidului Fidesz al lui Orban. Dacă la alegerile din 2022 formaţiunea câştigase 87 dintre cele 106 circumscripţii uninominale, la scrutinul actual a obţinut doar 10 şi va avea 52 de parlamentari.
Victoria lui Magyar a determinat o creştere a activelor financiare ungare, investitorii sperând într-o relansare a relaţiilor cu Uniunea Europeană, tensionate în ultimii ani din cauza disputelor dintre guvernul Orban şi Bruxelles privind statul de drept.
O eventuală normalizare a relaţiilor ar putea duce la deblocarea unor miliarde de euro din fonduri europene suspendate de Comisia Europeană din cauza reformelor considerate de Bruxelles drept o ameninţare la adresa democraţiei.
”Deşi deblocarea fondurilor europene ar sprijini investiţiile şi ar reduce primele de risc suveran, efectele asupra creşterii economice vor deveni vizibile mai ales pe termen mediu”, a declarat analistul Liam Peach de la Capital Economics.
”Pe termen scurt, perspectivele rămân influenţate de factori externi, în special conflictul cu Iranul, şi de politica fiscală internă”, a adăugat el.
Un număr preliminar de mandate indica iniţial că partidul Tisza ar urma să aibă 138 de parlamentari, deja peste pragul de două treimi necesar pentru a modifica reforma constituţională promovată de Orban şi pentru a iniţia măsuri anticorupţie. Numărarea finală a ridicat însă cifra la 141 de mandate.
Magyar a promis că după preluarea mandatului, programată pentru 9 sau 10 mai, va lansa o amplă campanie anticorupţie, parte a unui plan mai larg de relansare a economiei ungare, aflată aproape în stagnare în ultimii trei ani.
Viktor Orban a respins în mod repetat acuzaţiile de corupţie, afirmând că Ungaria nu este mai coruptă decât alte state europene. Totuşi, într-un interviu online acordat joi, liderul veteran a recunoscut că relatările frecvente din presă despre averile acumulate de oameni de afaceri apropiaţi de Fidesz ar fi putut contribui la înfrângerea sa electorală, transmite Reuters.
