Culturile legumicole din județul Maramureș sunt cele mai afectate de temperaturile caniculare și seceta prelungită, iar fermierii fac eforturi deosebite pentru a salva recoltele, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, vicepreședintele Asociației Legumicultorilor Maramureș, Vasile Tinc.
‘Suntem într-o situație limită și facem zilnic, eforturi mari pentru a nu pierde culturile de vară. A scăzut dramatic nivelul apelor din fântâni, din bazinele de captare a apei sau râuri, încât udarea legumelor dimineața deverme și seara e redusă. Aplicăm udări limitate pentru a menține o rezervă de apă de pe o zi pe alta. Necazul e că a scăzut mult și apa din bazinele de captare pentru că văile sau micile pârâuri au nivel foarte scăzut. Pentru fermierii cu parcele în zona cursurilor de apă – râurile Someș și Lăpuș – situația e un pic mai bună. Adică există apă, dar nivelul e foarte scăzut și apa se pompează în regim de avarie. Am încercat să aducem apă cu cisternele din alte locuri, însă a fost aproape imposibil. Nimeni nu prea e dispus să ofere apă. Fiecare se gândește la necesitățile proprii’, a spus Vasile Tinc.
El a mai punctat că această vară se dovedește a fi mai critică decât în alți ani din cauza căldurilor toride și a lipsei apei în sol.
‘Nu vreau să par panicard, dar, după mulți ani de secetă de scurtă durată, vara anului 2026 se dovedește a fi mult mai problematică. Și asta nu se întâmplă doar legumicultorilor, ci întregului lanț din domeniul agricol. Lipsa apei în sol perioade lungi de timp poate duce la uscarea plantelor, a pomilor fructiferi, recoltele se vor înjumătăți, iar afectați sunt producătorii care au investit, dar și cumpărătorii care la final vor vedea prețuri crescute sau produse importate. Fenomenul încălzirii a debutat în vara anului 2011, atunci am observat primele temperaturi peste 35 de grade Celsius, iar de la un an la altul, temperaturile au tot crescut și apa pentru udatul culturilor legumicole a devenit deficitară’, a spus acesta.
Tinc a adăugat că fermierii au încercat să găsească soluții pentru problema apei.
‘Am încercat toți cei implicați să găsim soluții care să ne scoată de impas; am forat puțuri pentru a căuta noi izvoare de apă, alții au mers pe ideea captării unor văi mici și au adus apa prin cădere, alții au cumpărat bazine uriașe pentru depozitarea apei în câmp, iar cei cu sere au colectat apa pluvială în butoaie de 1.000 de litri, doar pentru a avea o rezervă. A uda grădina din sistemul public nu e soluție, deoarece apa e foarte scumpă și poți crea probleme marilor consumatori, adică populației. Așa că singura soluție e găsirea unei resurse de apă cât mai aproape de grădini sau plantații. Din păcate, forarea unui puț pentru căutarea apei e peste posibilitățiile majorității fermierilor și poate ajunge ușor la peste 5.000 de euro. Puțini sunt legumicultorii care și-ar permite o investiție de acest fel’, a mai spus Vasile Tinc.
Legumicultorul a mai precizat că, pe fondul schimbărilor climatice, viitorul producătorilor este o adevărată provocare.
‘Clima s-a schimbat destul de brusc, temperaturile caniculare arată acest lucru. În fapt, dacă la umbră se înregistrează 39 de grade Celsius cum a fost ieri (marți – n.r.), temperatura măsurată la nivelul solului poate depăși ușor 42 de grade Celsius. Solul frige, iar plantele de cultură sunt afectate serios. Fără apă, legumicultura nu poate exista, produce și hrăni populația. Agricultura, dar și legumicultura viitorului va fi o adevărată provocare pentru cei în domeniu care trebuie să caute soluții, adaptare, resurse de apă, soiuri de legume potrivite noilor condiții climaterice. Dacă nu ne orientăm rapid, putem avea o problemă fără ieșire și toată lumea va fi afectată’, a mai spus Tinc.
În context, directorul Centrul de Consultanță Maramureș – Agrocentrum, Mirela Vereș, a declarat, pentru AGERPRES, că legumicultorii din județ sunt cei mai afectați de temperaturile extreme, alături de pomicultori și crescătorii de oi și vite.
‘Legumicultorii sunt printre cei mai expuși și nevoia de apă, zilnică, în udarea culturilor a devenit problematică. Oamenii fac eforturi deosebite pentru a salva culturile de roșii, vinete, ardei, gogoșari și alte leguminoase. Aceeași problemă o întâmpină proprietarii stânilor de oi care abia mai reușesc să adape animalele pe munte după scăderea debitului pe pârâuri sau izvoare. Crescătorii de vite susțin că fântânile din pășuni au nivelul scăzut și abia se mai pot adăpa animalele aflate pe pășune. Proprietarii livezilor pomicole au observat în aceste zile cantități apreciabile de mere și pere căzute la sol, semn că rădăcinile pomilor nu găsesc suficientă apă în sol’, a spus Mirela Vereș.
În județul Maramureș, agricultorii mijlocii funcționează sub formă de asociere, acoperind domenii diferite pentru a avea o prezență eficientă pe piață și a participa la târgurile de profil.
