Fostul premier Marcel Ciolacu lansează, luni, acuzaţii grave privind execuţia bugetară, susţinând că investiţii realizate în 2024 ar fi fost mutate în 2025 pentru a cosmetiza deficitul bugetar.
”Scandalul «coafării» bugetului este mai grav decât am crezut: au mutat cu totul investiţii de 0,7% din PIB din 2024 (de la Ciolacu) în 2025 (la Bolojan)! Cu tupeu maxim, sfidând atât normele contabile, cât şi legile statului (de drept)!”, afirmă Ciolacu, luni, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Fostul premier susţine că nu este vorba doar despre o simplă reclasificare a fondurilor din PNRR, ci despre o diminuare artificială a investiţiilor din 2024: ”Nu, au tăiat cu toporul, în stil Bolojan, 13 miliarde din investiţiile făcute în 2024, în mandatul lui Ciolacu şi le-au teleportat, integral, în 2025, ca şi cum le-ar fi făcut guvernarea Bolojan!”
Potrivit lui Ciolacu, datele oficiale ale Ministerul Finanţelor ar indica diferenţe majore între raportările de la finalul anului 2024 şi cele revizuite ulterior.
Fostul premier vine şi cu exemple arătând că, la 31 decembrie 2024, erau investiţii totale de 120,2 miliarde lei, din care 74 miliarde lei din buget şi 46,2 miliarde lei din fonduri europene, în timp ce, la 31 decembrie 2025, erau investiţii totale de 138,2 miliarde lei, din care 59,7 miliarde lei din buget şi 78,5 miliarde lei din fonduri europene.
El susţine că datele pentru 2024 au fost ulterior revizuite: investiţiile din buget ar fi scăzut de la 74 la 61 miliarde lei, iar cele din fonduri europene ar fi crescut de la 46 la 59 miliarde lei.
În postarea sa, Ciolacu afirmă că modificările ar fi fost făcute pentru a îmbunătăţi artificial imaginea actualei guvernări.
”Aşa se construieşte imaginea eroului salvator, falsificând fără jenă datele Ministerului Finanţelor, certificate de doi miniştri PNL – Boloş, la 31 decembrie 2024 şi Nazare, la finalul lui 2025”, mai scrie Ciolacu.
Fostul premier susţine că, în loc ca deficitul din 2024 să fie redus cu 13 miliarde lei (0,7% din PIB), investiţiile ar fi fost înregistrate în 2025, ”reducând deficitul artificial cu 13 miliarde lei (0,68% din PIB-ul lui 2025)”.
În final, Ciolacu îi cere explicaţii publice lui Ilie Bolojan: ”Cât din sumele puse la el la Venituri sunt din proiectele de investiţii realizate în în timpul guvernării mele din 2023 şi 2024 şi înregistrate la Cheltuieli? Ce sume a mutat din Împrumuturi PNRR la Granturi PNRR, de la Împrumuturi PNRR la Fonduri europene? şi Cât este cu adevărat deficitul în 2024 şi deficitul în 2025?”
România a intrat în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce şi în trimestrul 3 din 2025 PIB-ul a scăzut faţă de trimestrul 2 cu 0,2%, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că recesiunea tehnică anunţată vineri de către specialişti era inevitabilă şi anticipată, întrucât România a început trecerea de la ”un model bazat pe deficit şi consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiţii, productivitate, export şi disciplină bugetară”.
Acesta susţinea că, pentru a înţelege corect situaţia economică actuală a României, este important ca anii 2024 şi 2025 să fie priviţi ca parte a aceluiaşi proces.
În 2024, România a avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB şi o creştere economică reală modestă, sub 1%.
”În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creştere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului. De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiţi în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide şi compensarea unor presiuni sociale şi inflaţioniste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflaţia ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic”, explică premierul.
Fostul premier social-democrat Marcel Ciolacu a acuzat că datele economice aferente anului 2024 ar fi fost modificate, pentru a transforma creşterea economică în recesiune, susţinând că măsura ar avea scopul de a estompa ”dezastrul economic” din mandatul premierului Ilie Bolojan.
Ulterior, Marcel Ciolacu a afirmat că datele publicate de Eurostat contrazic ”propaganda lui Bolojan” şi arata că economia României a intrat în declin în trimestrul al IV-lea din 2025.
