„Nu voi renunţa”, a declarat ea duminică în faţa a mii de susţinători care fluturau steaguri în Place Vauban, aproape de Turnul Eiffel din Paris.
Luni, ea a fost găsită vinovată că, între 2004 şi 2016, a ajutat la deturnarea a 2,9 milioane de euro din fonduri UE pentru a fi utilizate de partidul său. Le Pen a făcut apel.
La mitingul de duminică, ea a susţinut că hotărârea a fost o „decizie politică”, adăugând: „Nu cerem să fim deasupra legii, ci să nu fim sub lege”.
Jordan Bardella, preşedintele partidului RN, a declarat că hotărârea instanţei a fost „un atac direct asupra democraţiei şi o rană pentru milioane de francezi patrioţi”.
El a declarat că nu doreşte să „discrediteze toţi judecătorii”, dar a susţinut că hotărârea împotriva lui Le Pen a avut ca scop „eliminarea ei din cursa prezidenţială” în 2027.
În replică, duminică, Gabriel Attal, şeful partidului de centru al preşedintelui francez Emmanuel Macron, a răspuns spunând: „Furi, plăteşti”.
Attal a denunţat, de asemenea, „interferenţa fără precedent” în treburile Franţei, subliniind sprijinul pentru Le Pen din partea mai multor lideri de dreapta, inclusiv premierul italian Giorgia Meloni şi premierul ungar Viktor Orban.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a calificat condamnarea drept o „foarte mare problemă”.
Un sondaj realizat de BFMTV după pronunţarea hotărârii de luni a arătat că mulţi francezi consideră că în cazul Le Pen justiţia a fost servită fără părtinire – 57%, potrivit sondajului.
Curtea de Apel din Paris a precizat marţi că ar trebui să fie în măsură să ia o decizie în acest caz până în vara anului 2026 – cu câteva luni înainte de alegerile prezidenţiale din 2027.
Le Pen se pregătea să candideze la preşedinţie pentru a patra oară şi avea mari şanse de câştig.
Pe lângă interdicţia de a candida pentru o funcţie publică, Le Pen a primit şi o amendă de 100 000 de euro şi o pedeapsă de patru ani de închisoare, dintre care doi ani cu suspendare. Aceasta nu se va aplica până la epuizarea procedurii de apel, ceea ce ar putea dura mai mulţi ani.
