În România, mulţi adolescenţi nu ştiu să îşi numească emoţiile, iar adulţii din jurul lor nu ştiu întotdeauna să le înţeleagă. Despre această ruptură profundă dintre generaţii a vorbit Marius Cîmpean, Director Operaţional al InIm Institute, în cadrul emisiunii „Viitor pentru România”, de la Prima News.
Invitat în contextul unei dezbateri organizate recent la Senatul României despre sănătatea mintală a copiilor şi tinerilor, Marius Cîmpean a atras atenţia asupra unui fenomen pe care îl numeşte „analfabetism emoţional”. Potrivit acestuia, foarte mulţi tineri nu au fost învăţaţi să îşi recunoască emoţiile, să le exprime sau să le gestioneze sănătos. În acelaşi timp, nici adulţii nu au primit această educaţie emoţională, iar modelele transmise din generaţie în generaţie continuă să producă blocaje şi neînţelegeri.
Încă există copii care sunt pedepsiţi atunci când încearcă să vorbească despre ceea ce simt
„E normal să simţi anxietate, e normal să simţi anumite emoţii”, a subliniat acesta, insistând asupra importanţei validării emoţionale. În multe familii, adolescenţii care încearcă să vorbească despre anxietate, frică sau tristeţe primesc răspunsuri precum „Ai de toate, ce îţi lipseşte?” sau chiar reacţii agresive. Pentru Marius Cîmpean, aceasta este una dintre cele mai triste realităţi ale prezentului: faptul că încă există copii care sunt pedepsiţi atunci când încearcă să vorbească despre ceea ce simt.
Discuţia de la Senat a adus la aceeaşi masă profesori, psihologi, psihoterapeuţi, reprezentanţi ai instituţiilor publice şi, mai ales, tineri care au avut curajul să vorbească deschis despre anxietate, presiune şi nevoia de sprijin emoţional. Tema întâlnirii a fost clară: „Tinerii, educaţia şi sănătatea mintală – o prioritate pentru România”.
Unul dintre cele mai importante rezultate ale dezbaterii a fost semnarea unui angajament pentru formarea unei coaliţii naţionale dedicate sănătăţii mintale. Documentul propune câteva direcţii esenţiale: transformarea sănătăţii mintale într-o prioritate reală, crearea unor şcoli sigure emoţional, formarea profesorilor, elevilor şi părinţilor în zona reglării emoţionale şi dezvoltarea unei colaborări naţionale între instituţii şi societatea civilă.
Nevoia de apartenenţă
Marius Cîmpean consideră că schimbarea trebuie să înceapă din relaţiile de zi cu zi dintre elevi, profesori şi părinţi. El vorbeşte despre nevoia de apartenenţă, despre siguranţă şi despre sentimentul că elevul este ascultat şi respectat în şcoală. „Dacă elevii se simt validaţi şi în siguranţă, atunci putem construi şi politici publice sănătoase”, spune acesta.
În acest sens, InIm Institute promovează deja câteva modele concrete în şcoli: „colţul stării de bine”, un spaţiu în care elevii să poată merge pentru a se linişti şi regla emoţional, dar şi „clubul stării de bine”, unde tinerii să înveţe unii de la alţii cum să gestioneze emoţiile şi dificultăţile.
Mesajul central transmis de Marius Cîmpean este unul simplu, dar esenţial: nu putem cere adolescenţilor să fie echilibraţi emoţional într-o societate care încă evită să vorbească sincer despre emoţii. Pentru a preveni crizele, depresia sau izolarea, România are nevoie nu doar de specialişti şi legi, ci şi de o alfabetizare emoţională reală — în familie, în şcoală şi în societate.
