Sindicatele din învăţământul preuniversitar îşi intensifică acţiunile de protest, pe fondul nemulţumirilor legate de salarizare, încărcarea normei de muncă şi lipsa consultării reale cu autorităţile. Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ au organizat, miercuri, un protest în faţa Ministerului Educaţiei şi Cercetării, acţiune despre care liderii sindicali spun că reflectă revendicări vechi, nesoluţionate de ani de zile.
Preşedintele Federaţiei „Spiru Haret”, Marius Nistor, a declarat, în emisiunea Viitor pentru România, de la Prima News, că nemulţumirile profesorilor şi ale personalului din sistem nu sunt generate de contextul politic actual, ci de probleme structurale persistente. Acesta a criticat în special o circulară transmisă recent inspectoratelor şcolare şi unităţilor de învăţământ, prin care se solicită reducerea cheltuielilor de personal cu 10% în anul 2026, comparativ cu nivelul din 2025.
Potrivit liderului sindical, măsura ar contraveni prevederilor Ordonanţei 7, care stabileşte explicit că unităţile de învăţământ preuniversitar nu ar trebui să opereze astfel de reduceri. Nistor susţine că aplicarea acestei circulare generează incertitudine şi presiune în teritoriu, în special pentru angajaţii din Palatul Naţional al Copiilor, cluburile elevilor şi cluburile sportive şcolare, care riscă să fie direct afectaţi.
În cadrul unei intervenţii publice, acesta a precizat că reprezentanţii sindicatelor au încercat în repetate rânduri să rezolve situaţia prin dialog instituţional. Totuşi, spune el, Ministerul Educaţiei ar fi emis documentul fără consultarea partenerilor sociali, deşi contractul colectiv de muncă unic la nivelul sectorului de învăţământ impune astfel de consultări prealabile.
„Consultările nu se fac pe Facebook”, a punctat Nistor, criticând ceea ce el consideră a fi o abordare formală şi superficială a dialogului social. Liderul sindical a subliniat că transparenţa presupune dezbateri reale înaintea emiterii unor acte administrative sau normative, nu explicaţii ulterioare.
Un alt punct sensibil invocat de sindicalişti îl reprezintă condiţiile de muncă şi salarizarea personalului didactic. Marius Nistor a vorbit despre o „salarizare făcută în bătaie de joc” şi a criticat proiectele vehiculate privind o viitoare lege unitară a salarizării, despre care afirmă că nu oferă garanţii concrete pentru îmbunătăţirea statutului profesorilor.
În acelaşi timp, acesta a atras atenţia asupra presiunilor cu care se confruntă directorii de şcoli şi cadrele didactice, venite atât din partea autorităţilor locale, cât şi dinspre structuri administrative centrale. În opinia sa, problemele din sistem sunt bine cunoscute de minister, însă soluţiile întârzie să apară.
Contextul mai larg al protestului include şi dezbaterea privind norma de muncă a profesorilor. În prezent, activitatea didactică este structurată în cadrul celor 40 de ore săptămânale în trei componente majore: activităţile de predare-învăţare-evaluare desfăşurate direct la clasă, care însumează în general aproximativ 20 de ore pe săptămână, activităţile de pregătire profesională şi didactică, precum şi sarcinile birocratic-administrative şi educaţionale.
Sindicatele susţin că dezechilibrul dintre aceste componente, amplificat de sarcinile administrative tot mai numeroase, afectează calitatea actului educaţional şi contribuie la suprasolicitarea personalului.
