Teodora Solomon, medic epidemiolog la Institutul Naţional de Sănătate Publică, a afirmat că a fost identificat la un pacient de la Spitalul ”Victor Babeş” din Bucureşti vibrionul holeric non-toxigen şi a precizat că doar cel toxigen este luat în considerare ca agent al holerei. Ea a menţionat că pacientul respectiv are o boală diareică acută, iar aceasta nu a avut caracteristicile pentru holeră.
Teodora Solomon a explicar, pentru News.ro, care sunt paşii urmaţi atunci când la un pacient este descoperit vibrionul holeric.
”În România există un sistem de supraveghere a bolilor transmisibile prioritare. Printre acestea se află şi holera. Pentru suspiciunile de boală transmisibilă şi inclusiv pentru bolile transmisibile se recoltează probe în funcţie de suspiciunea care este emisă şi se testează probele respective. Atunci când se descoperă un anumit agent patogen, cum ar fi în cazul nostru o bacterie, vibrionul holeric, acesta urmează nişte etape în plus pentru verificarea dacă este acea bacterie care dă formele severe pentru holeră. Holera este dată de un vibrionul holeric toxigen şi care poate avea ca exprimare clinică acea diaree cu apă de orez şi care determină la nivelul organismului un dezechilibru destul de important şi persoana respectivă poate să aibă deshidratare”, a declarat Teodora Solomon.
Ea a fost întrebată ce formă este cazul înregistrat la Spitalul Victor Babeş din Bucureşti.
”Este vorba despre o bolă diareică acută, care nu a avut caracteristicile pentru holeră. S-a identificat doar agentul patogen şi anume vibrionul holeric non-toxigen. Doar cel toxigen este luat în considerare ca şi agent al holerei. Avem aceleaşi măsuri de prevenire, precum consumul de alimente bine preparate termic, spălatul frecvent al mâinilor. Lucrurile acestea se respectă sunt aceleaşi măsuri pe care le avem noi”, a transmis medicul epidemiolog.
Teodora Solomon a adăugat faptul că în ultimii 30 de ani nu au fost înregistrate cazuri de holeră în România.
”Vibrionul holeric non-toxigen se poate depista, dar noi nu am descoperit în ultimii 30 de ani cazuri cu vibrion holeric toxigen. Adică nu am înregistrat cazuri de holeră. Şi depistarea acestor tulpini non-toxigene face parte din activităţile curente ale sistemului de supraveghere pentru bolile transmisibile prioritare. (…) În perioada estivală există o supraveghere a bolii diareice acute şi se fac informări săptămânale în care se precizează că nu s-a identificat vibrion holeric toxigen”, a mai explicat Teodora Solomon.
