„Deşi au un caracter de urgenţă, aceste măsuri trebuie să fie, de asemenea, rezultatul unei consultări cu partenerii sociali, chiar dacă într-o formulă accelerată. Sunt 4 zone prioritare care au nevoie de reforme urgente, pe termen scurt, din partea noului guvern: reducerea cheltuielilor bugetare, echilibrarea fiscal-bugetară, debirocratizare, investiţii”, susţin reprezentanţii Concordia, într-un comunicat intitulat „Agenda mediului de afaceri – priorităţi pe termen scurt”.
În ceea ce priveşte reducerile de cheltuieli bugetare, reprezentanţii mediului de afaceri propun un plan pentru desfiinţarea privilegiilor excesive din administraţia publică, precum şi îngheţarea creşterii cheltuielilor cu bunuri şi servicii la nivelul inflaţiei şi o evaluare realistă dacă România îşi permite toate indexările şi creşterile de salarii şi pensii publice prevăzute de lege pentru anul 2026.
O altă propunere vizează eliminarea cheltuielilor nejustificate, iraţionale şi utilizarea pe scară largă a standardelor de cost în paralel cu eficientizarea sistemului de achiziţii publice, care trebuie să fie mai puţin greoi şi să nu permită manipularea sa prin mecanisme specifice şi nici birocratizarea excesivă.
„Sunt necesare nişte standarde de personal în administraţia locală care pot fi depăşite doar prin taxe locale (semnal că respectiva comunitate îşi doreşte şi are nevoie de o administraţie mai mare) şi similar nişte standarde privind cheltuielile cu bunurile şi serviciile pentru a elimina risipa”, notează reprezentanţii Concordia.
Pe lista de măsuri privind reducerea cheltuielilor bugetare se mai află „respectarea guvernanţei corporative şi eficientizarea în companiile cu capital integral sau majoritar de stat, inclusiv prin separarea funcţiilor de administrare şi reglementare”.
„Mare parte a companiilor de stat nu au performanţe economice optime, iar pachetele lor de remuneraţie şi cheltuielile pe care le fac nu ţin cont de această realitate. Companiile statului trebuie conduse după principii de guvernanţă orientate pe performanţă. Acest lucru este cu totul realist şi posibil pentru că vedem anumite companii de stat care au o astfel de guvernanţă şi asta se reflectă vizibil în activitatea, rezultatele şi proiectele pe care le desfăşoară. Nu trebuie exclusă nici listarea la bursă a companiilor de stat sau chiar privatizarea lor acolo unde nu există constrângeri de securitatea naţională”, se mai arată în comunicat.
Pe lista de reforme urgente se află echilibrarea fiscal-bugetară iar mediul de afaceri consideră că România are nevoie rapid de un plan de reducere a deficitului pe traiectoria asumată la nivelul UE, plan care va restaura şi încrederea finanţatorilor.
Mediul de afaceri consideră că menţinerea sistemului de impozitare cu cotă unică reprezintă încă un atu important al României, atât în relaţia cu cetăţenii (susţinerea clasei de mijloc), cât şi cu companiile (un plus de competitivitate).
Pe de altă parte, combaterea evaziunii fiscale abordată ca măsură de siguranţă naţională este un alt punct pe agenda antreprenorilor.
Oamenii de afaceri propun eliminarea supra-impozitării contractelor de muncă part-time, pentru a facilita o aşezare justă a sarcinii fiscale în raport cu munca prestată şi a permite accesul pe piaţă a unor categorii care sunt inactive în prezent. „Eventuale suspiciuni de încălcare a timpului de lucru se vor adresa, aşa cum se întâmplă şi cu alte tipuri de contracte, de autorităţile de control”, se mai arată în document.
Totodată, mediul de afaceri cere eliminarea impozitul minim pe cifra de afaceri.
O altă măsură este „renunţarea la plafonarea preţurilor la energie şi consolidarea schemelor pentru consumatorii vulnerabili, ca şi renunţarea la plafonarea preţurilor la RCA sau a marjelor la alimentele de bază”. „Aceste măsuri creează distorsiuni masive în economie care, în final, nu sunt în beneficiul consumatorilor. Controlul permanent al statului asupra modului de funcţionare a pieţei nu poate fi nici strategie economică, nici politică comercială, pentru a dezvolta sau consolida o economie competitivă”, susţin antreprenorii.
Totodată, Concordia recomandă implementarea creditului fiscal pentru cercetare-dezvoltare ca măsură care să menţină România relevantă economic în contextul regional şi global.
Organizaţia recomandă crearea unei unităţi dedicate simplificării şi debirocratizării la nivelul Guvernului, cu sprijin lărgit din partea Parlamentului.
Concordia propune, de asemenea, numirea unui vice prim-ministru cu atribuţii clare de a digitaliza instituţiile publice şi a de rezolva cât de repede câteva puncte majore cu impact social şi economic semnificativ: cărţi de identitate, înmatriculări, căsătorii şi alte evenimente de viaţă importante pentru care cetăţenii ar trebui să aibă o experienţă rapidă şi eficientă în raport cu statul.
„Digitalizarea trebuie să însoţească simplificarea şi debirocratizarea, astfel încât să nu fim în situaţia să digitalizăm birocraţia şi totodată, trebuie privită ca un element cheie al îmbunătăţirii colectării veniturilor la bugetul de stat, îndeosebi prin reducerea TVA-ului necolectat. Digitalizarea trebuie să sprijine şi procesul de fundamentare a deciziilor prin big data şi benchmarking”, se menţionează în document.
Oamenii de afaceri doresc, de asemenea, limitarea controalelor fiscale repetate în perioada de prescripţie, arătând că acei contribuabili cu un comportament fiscal corect ar trebui să fie supuşi unui număr limitat de controale, iar resursele ANAF să fie direcţionate spre contribuabilii identificaţi ca având un risc crescut de evaziune fiscală, prin analiza de risc.
Mediul de afaceri mai cere adoptarea unor criterii obiective şi transparente de selecţie a contribuabililor pentru control.
Concordia consideră necesar un cadru legal general unitar cu privire la desfăşurarea activităţii de control (lege unică), urmată de norme cu proceduri individualizate pentru fiecare instituţie care să asigure şi o delimitare clară a competenţelor şi coordonarea activităţilor de control între autorităţile responsabile (echipe mixte, planuri unice, proporţionalitatea sancţiunilor).
De asemenea, mediul de afaceri cere unificarea avizatorilor la nivel judeţean într-un singur punct de contact, reducând timpul de emitere a actelor şi susţinând dezvoltarea investiţiilor prin consiliere şi îndrumare. O altă solicitare vizează asigurarea predictibilităţii plăţilor şi decontărilor de la stat către mediul privat (rambursări de TVA, decontare concedii medicale şi medicamente, plăţi către furnizorii de energie care finanţează schemele de compensare, etc).
Mediul de afaceri cere, de asemenea, o reformă în ceea ce priveşte investiţiile.
Astfel, Concordia propune accelerarea atragerii fondurilor europene disponibile pentru România, care să se materializeze în investiţii şi programe cu efect de multiplicare, precum şi operaţionalizarea reformelor şi jaloanelor din PNRR care au blocat accesul la tranşele de finanţare curente şi reaşezarea investiţiilor planificate în vederea maximizării absorbţiei.
Mediul de afaceri mai solicită investiţii rapide şi masive în dezvoltarea de competenţe pentru ca oamenii să aibă acces la locuri de muncă mai bune şi să fie mai productivi, prin intermediul unor vouchere de formare, finanţate din fonduri europene.
Totodată, antreprenorii doresc continuarea proiectelor de infrastructură (energie, transport, mediu, etc) aflate în execuţie şi finalizarea acestora pentru a creşte competitivitatea economică a firmelor din România, precum şi scalarea investiţiilor finanţate din PNRR care pot fi finalizate până la termenul limită, inclusiv prin realocarea resurselor de la proiectele care nu pot fi livrate în termenul limită.
Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei româneşti şi este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel naţional. Cu o contribuţie de 30% din în PIB şi peste 450.000 de angajaţi în 3900 de firme mari şi mici, cu capital românesc şi străin, Concordia este singura organizaţie din România membră în BusinessEurope, Organizaţia Internaţională a Angajatorilor (IOE) şi Business at OECD (BIAC).
