O cheie de succes în ceea ce privește energia este să ne apucăm cu toți să discutăm despre o Uniune Energetică Europeană, fără să ne gândim la suveranitățile naționale, a declarat Alessio Menegazzo, CEO și country manager PPC România.
‘Dacă vorbim de raportul Draghi și raportul Letta, două chestii cu care eu sunt nu 100% de acord, 300% de acord, o temă unde trebuie să luam taurul de coarne este unde merită să fim țări și unde merită să avem un proiect și o viziune și o ambiție de a fi europeni. În ceea ce privește energia, eu cred că una dintre cheile de succes este să ne apucăm cu toți să discutăm despre o Uniune Energetică Europeană fără să ne gândim la suveranitățile naționale. Trebuie să trecem de la suveranitatea națională la suveranitatea europeană, pentru că, dacă ne comparăm cu Statele Unite și China, ele sunt state federale. (…) Noi am vrea să fim parte din această discuție sau cel puțin să avem un fighting chance. Realitatea ne spune că probabil a venit momentul, nu vorbesc de Uniunea Federală Europeană, dar ceva în direcția asta. Și asta spune raportul Draghi și raportul Letta’, a afirmat Menegazzo în marja Eurelectric Power Summit, de la Helsinki.
El a adăugat că problema de construire a suveranității europene e și pentru Romania, și pentru Polonia, și pentru Portugalia, Italia sau Grecia și a subliniat că nu vede logica pentru care în energie sunt 27 de reglementatori.
‘În energie, de exemplu, eu nu văd logica pentru care în zona de reglementare avem 27 de reglementatori, unu pentru fiecare țară. Așa cum nu văd o logică pentru faptul că, dacă ați citit cu atenție și raportul Draghi și raportul Letta, una dintre probleme este că toate savings-urile care se fac în Europa nu găsesc ca și destinație fonduri de investiție, produse financiare europene, ci se duc în Statele Unite și acolo sunt gestionate de fonduri de investiție care vin în Europa și cumpără asset-urile. Sau, de exemplu, ce rost are să avem Bursa de la Milano, Bursa de la Frankfurt, Bursa la Paris, Bursa de la Amsterdam, Bursa de la Copenhaga? Cea mai mare bancă europeană nu intră singură în top 30 bănci mondiale. Băncile americane sunt, nu știu, pe locurile 1,2,3,4,5. Din nou. De ce? Pentru că fructifică ceva care este și al nostru și pe care care noi de bunăvoie îl dăm, pentru că n-avem alternative. Hai să creăm alternative’, a explicat Alessio Menegazzo.
În opinia sa, unificarea și omogenizarea în reglementare a industriei energetice europene este posibilă, dacă este tratat mai serios acest subiect.
‘În primul rând, trebuie să înțelegem foarte bine cum funcționează procesul de decizie europeană, care este unul consultativ, în care participă toate cele 27 de state membre, cu grade diferite de greutate, dar participă toată lumea. Acesta se transformă în directive, legi europene, care trebuie implementate în țările membre. (…) Se poate, dacă lumea tratează aceste subiecte mai serios. Adică tu ai fost parte din decizie, am hotărât cu toți să intrăm în această familie cu niște reguli. (…) Consensul mi se pare o chestie care nu mai are logică. Ar trebui să fie o majoritate versus 100% consens, o majoritate, trei sferturi, ceva de genul asta. Eu am fost acolo când am decis, mi-am dat cu părerea, am contribuit și pe urmă trece într-un forum de decizie. Mi se pare că e vorba de eficientizare. Da, se poate, și după ar trebui să existe și un cod tehnic, probabil. Evident că trebuie investit și în interconectări. Știți probabil că există în zona asta din Europa, o discuție între Suedia, Danemarca, că trebuie făcute interconectările, dar cine plătește? La urma urmei, lumea asta are în cap, dar cred că sunt chestii care se pot acomoda. Vor fi decizii perfecte din prima zi? Aveți voi în experiența voastră ceva de care puteți să spuneți că e perfect, am luat această decizie, e perfect? Nu, suntem cu toți un proiect în devenire. Din când în când pur și simplu trebuie să te apuci să faci cu ideea de a îmbunătăți’, a mai spus șeful PPC România.
În ceea ce privește prețul la energie, el a precizat că acesta va scădea cu atât mai mult cu cât se va reduce dependența de prețul la gaze.
‘Eu am încredere în toate rapoartele făcute de International Energy Agency, de instituții ca Amber, Comisia Europeană, oameni care agreează o sumedenie de date și dau o poză, că ne place sau nu ne place. Dar realitatea de astăzi este că, deși a avut o zi de blackout, în Spania faptul că are o cantitate impresionantă de regenerabile înseamnă că gazul intră din ce în ce mai puțin, ceea ce înseamnă că prețul marginal e o problemă care devine din ce în ce mai limitată, ceea ce înseamnă că prețul scade. Și asta e o realitate. Avem zile în care în Spania prețul pe PZU este 12 euro. Și nu s-a întâmplat o singură dată. Se întâmplă recurent, în ultimii trei-patru ani de zile. Vorbim despre o țară care până acum zeci de ani de zile avea unul dintre cele mai mari prețuri la energie din Europa. Au luat o decizie, au structurat-o și acesta este rezultatul. Au mizat pe o chestie, au avut o coerență, n-a contat că a fost Partidul Socialist sau Partidul Popular la putere. Are drumul, are o viziune. Au luat o decizie pe baza unor cifre, date, perspective, s-au străduit când era nevoie pentru a crea un set de reguli de reglementare legislativă ca să se întâmple chestia asta și s-a întâmplat’, a mai afirmat Menegazzo.
Potrivit acestuia, criza din 2022, când prețurile ‘au devenit nebune’, nu a venit pentru că erau prea multe regenerabile, ci din cauza gazului, care a fost folosit ca o armă de război economic și social.
‘A ars sute de miliarde de euro în toată Europa. În România, știți foarte bine schema de sprijin care a durat 4 ani de zile, una dintre cele mai costisitoare, nebazate pe date, care a creat o problemă foarte mare, pentru că am avut patru ani de prețul plafonat și, în momentul în care s-a terminat, am luat-o de la zero. Așteptarea legitimă a cetățenilor acestei țări este: în 4 ani de zile ai înțeles care este problema, ai văzut care este problema, fă ceva măsuri, reglementări etc, care fac piața asta mai lichidă, mai structurată, mai puțin dependentă de fluctuații. Nu s-a întâmplat absolut nimic. A fost o schemă extrem de costisitoare. România plătește astăzi o bucată substanțială din deficit din cauza acestei scheme. Și acesta cred că este unul dintre cele mai clare exemple de cum nu se face o politică publică pornind de la nevoia de a rezolva o problemă. Nevoia de a interveni e extrem de legitimă, dar implementarea, execuția, e sub orice standard acceptabil pentru o țară modernă. Și România este o țară modernă’, a precizat Menegazzo.
El și-a exprimat speranța să nu mai fie implementată o altă schemă de plafonare, pentru că va fi foarte greu ca operatorii să o mai suporte.
‘Lumea s-a schimbat. Eu cred că n-a fost nici atunci corect faptul ca eu, care conduc o firmă, am un salariu adecvat, să beneficiez de plafonare. Targetare de măsuri. Unde trebuie? La persoane care au un grad de vulnerabilitate, la firme, la industria care creează valoarea adăugată. Atunci targhetezi măsuri. Dacă crește prețul la energie, asta este, ne place sau nu ne place, e un efect al pieței. Adică nu poți să intervii mai mult decât poți interveni. E ca la TVA, cu toți o plătim. Crește prețul energie, din păcate, trebuie s-o plătim. Problema este că nu poți să intervii tot timpul după. Ar trebui constant să ai un plan și o viziune și o ambiție de a spune ok, eu cum pot să fac tot ceea ce îmi stă în putere? În primul rând aleg două categorii, trei categorii, cetățeni vulnerabili, mari consumatori, etc., care aduc valoare. Pe aceia trebuie să-i apăr peste orice limită. (…) Și lecție învățată, i-am protejat, după trebuie să punem în loc niște politici și niște acțiuni care să-i protejeze și pe ceilalți’, a transmis Alessio Menegazzo.
Lideri din industria energetică, inovatori sau furnizori de servicii s-au reunit miercuri și joi, în capitala Finlandei, la Eurelectric Power Summit, care anul acesta s-a desfășurat sub tema ‘Bringing Power to Life’ (‘Dând energie vieții’).
Ediția din 2026 a summitului s-a concentrat pe: importanța accelerării electrificării în toate sectoarele pentru atingerea obiectivelor climatice ale Europei; securitatea aprovizionării cu energie într-o lume în schimbare; asigurarea competitivității Europei pe scena globală prin soluții energetice inovatoare; mobilizarea investițiilor și a infrastructurii necesare pentru a transforma această viziune în realitate.
