În România, moștenirea este reglementată de Codul Civil, iar în lipsa unui testament, moștenirea se împarte conform unor reguli stricte stabilite prin lege, se statuează în Codul Civil.
Codul Civil împarte moștenitorii în patru clase, care sunt chemate la succesiune în ordinea apropierii de grad față de defunct:
- Clasa I: Descendenții – copiii (inclusiv cei adoptați) și, în lipsa acestora, nepoții din partea copiilor decedați.
- Clasa a II-a: Ascendenții privilegiați (părinții) și colateralii privilegiați (frații și surorile).
- Clasa a III-a: Ascendenții ordinari (bunici, străbunici).
- Clasa a IV-a: Colateralii ordinari (unchi, mătuși, veri primari etc.).
Este important de menționat că clasele de moștenitori nu vin simultan. Dacă o clasă nu există sau renunță la moștenire, se trece la următoarea.
Soțul supraviețuitor beneficiază de un statut special în moștenire. Acesta moștenește întotdeauna împreună cu rudele din clasele I–III și beneficiază și de uzufruct viager asupra locuinței și bunurilor mobile din gospodărie, dacă acestea au fost folosite împreună.
Cota-parte ce revine soțului supraviețuitor variază astfel:
- 1/4 din moștenire, dacă vine în concurs cu descendenții.
- 1/3, dacă moștenește cu clasa a II-a.
- 1/2, dacă este singur cu clasa a III-a sau a IV-a.
Dacă nu există alți moștenitori, soțul poate deveni moștenitor unic.
În cazul în care părinții au avut mai mulți copii și nu există testament, moștenirea se împarte în mod egal între aceștia, indiferent de faptul că sunt din căsătorii diferite, din afaceri extraconjugale sau adoptați. Toți copiii beneficiază de aceleași drepturi la moștenire. Dacă unul dintre copii a decedat înaintea părintelui, partea sa revine descendenților acestuia (nepoților), prin reprezentare succesorală.
Există câteva excepții care pot modifica modul în care se împarte moștenirea:
- Indignitatea: O persoană poate fi exclusă de la moștenire dacă a comis fapte grave împotriva defunctului (de exemplu, tentativă de omor).
- Renunțarea la moștenire: Un moștenitor poate renunța expres la partea sa. Aceasta se face printr-o declarație notarială, iar partea sa se împarte între ceilalți moștenitori legali.
- Donații anterioare: Dacă un moștenitor a primit bunuri substanțiale în timpul vieții defunctului (prin donație), acestea se pot adăuga la masa succesorală pentru a asigura o împărțire echitabilă.
- Rezerva succesorală: Anumite persoane, cum ar fi copiii sau soțul, au dreptul la o parte minimă din moștenire, chiar și în cazul unui testament, exceptând cazurile de dezmoștenire legală justificată.
Chiar și în absența unui testament, legislația românească reglementează clar modul în care se împarte moștenirea, asigurând protecția celor apropiați defunctului. În cazuri mai complexe, este recomandat să se apeleze la sprijinul unui notar sau avocat specializat în drept succesoral, pentru a evita conflictele între moștenitori și pentru a respecta toate condițiile legale.
