Mii de elevi participă la activităţi de educaţie montană susţinute de Serviciul Salvamont

#image_title

Şeful Serviciului Salvamont Salvaspeo al Consiliului Judeţean Harghita Simon László, a declarat, vineri, pentru AGERPRES că, în paralel, se desfăşoară mai multe tabere, în zonele Harghita Mădăraş, Harghita Băi sau Gheorgheni, unde salvamontiştii sunt invitaţi să fie alături de copii, interesul fiind în creştere, în fiecare an.

“Practic, fiecare din cele nouă echipe (salvamont – n.red.) lucrează în zona sa, de la Borsec până la Ghimeş, până în zona Odorhei sau Ciuc (…) Participă copii de la grădiniţă, până la liceu. Şi ceea ce mi se pare interesant este că cei mici sunt mai deschişi. Într-adevăr şi noi facem aceste activităţi să fie interactive. (…) Şi lucrăm şi în grupe mai mici, între cinci şi zece persoane, pe tematici”, a arătat Simon László.

În cadrul acestor tabere, salvamontiştii îi învaţă pe copii noţiuni esenţiale de orientare pe munte, alegerea traseelor şi echipamentului, utilizarea aplicaţiilor GPS, precum şi comportamentul corect în caz de accident.

De asemenea, participanţii deprind noţiuni de bază de prim ajutor şi modul corect de a apela serviciile de urgenţă.

Şi educaţia ecologică are un rol important în cadrul acestor activităţi, spune şeful salvatorilor montani harghiteni.

“În fiecare tabără e vorba şi despre reciclarea deşeurilor, pentru că tu, în momentul când tu cumperi ceva, trebuie să ştii ce o să faci cu deşeurile produse, să fie conştienţi şi de acest lucru. Şi, câteodată, ne opresc pe stradă părinţii şi ne spun: ‘ce bine că aţi atras atenţia, pentru că acum nici batista de hârtie nu mai aruncă, aşa cum făcea mai înainte’. E foarte important”, a arătat Simon László.

Un alt subiect abordat este cel al comportamentului în faţa animalelor sălbatice, copiii şi tinerii fiind învăţaţi cum să prevină întâlnirile cu urşii sau câinii de la stână şi ce să facă în astfel de situaţii.

“Grupul trebuie să rămână unit şi să facă gălăgie, în sensul ca să vorbească între ei suficient. Nu trebuie aruncat cu petarde sau să te duci cu vuvuzela, dar să fie un pic de zgomot, să audă animalul sălbatic că tu eşti acolo, că vii. Comportamentul normal al unui animal sălbatic e că îl sperie dacă faci tu zgomot şi eşti acolo (…) şi atunci se refugiază, se duce în altă parte. Niciodată nu caută în turist sau în om mâncare. Dacă e obişnuit că vine turistul şi aruncă sandwich-ul gros, atunci e o problemă. (…) Vorbim şi despre faptul că, practic, după ce ai început să hrăneşti un animal sălbatic, atunci tu l-ai condamnat la moarte. Pentru că el o să se obişnuiască, o să vină înapoi mereu în punctul în care a fost hrănit. Şi, după aceea, dacă apare un conflict, atunci o să fie împuşcat. (…) În 90% din cazuri sunt sigur că noi putem evita aceste întâlniri cu animale sălbatice sau eventual şi cu câinii de la stână”, a spus Simon László.

Salvamont Harghita a observat că aceste tabere au efecte şi pe termen lung.

Simon László a povestit cum un copil, care era un participant timid la tabere şi se temea de activităţile derulate, cum ar fi căţărările, astăzi a devenit unul dintre cei mai buni salvatori din echipa Salvamont din Gheorgheni.

În plus, aceste activităţi, alături de eforturile salvamontiştilor de întreţinere a marcajelor turistice şi de ajutorul oferit de tehnologie, contribuie la scăderea numărului de cazuri de rătăciri pe munte.

Unde s-au dus banii României în 2023: Raportul Curții de Conturi care spune totul despre bugețul țării. Zeci de sesizări penale, depuse

INTERVIU – Valeriu Iftime, candidat la funcţia de prim-vicepreşedinte PNL: Să ştiţi că la domnul Bolojan este pe un sens care nu vine înapoi! Nu tremură pe drum. O să mai fie greve, o să mai plângă lumea, o să explice, dar merge mai departe!