Investițiile în infrastructura culturală din București înregistrează noi evoluții, prin avansarea unor proiecte de consolidare, restaurare și extindere a unor importante instituții muzeale, printre progresele recente regăsindu-se semnarea autorizației de construire pentru Muzeul ‘Ion și Dr. Nicolae Kalinderu’, precum și stabilirea unor direcții de acțiune pentru continuarea investițiilor la Muzeul Național de Istorie Naturală ‘Grigore Antipa’, Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Național ‘George Enescu’.
Potrivit unui comunicat postat pe pagina de Facebook a Ministerului Culturii, aceste evoluții au fost discutate în cadrul întâlnirii de lucru din 12 noiembrie dintre ministrul Culturii, Ioana Ciocan, și primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, la care au participat Emil Pantelimon, subsecretar de stat în Ministerul Culturii, Bogdan Trîmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului (UMP) – structura care coordonează implementarea proiectelor de investiții derulate de minister -, managerul Muzeului Național de Istorie a României, Cornel Ilie, managerul Muzeului Național de Istorie Naturală ‘Grigore Antipa’, Luis Popa, precum și arhitecții implicați în cele două proiecte.
Un prim rezultat concret îl reprezintă semnarea autorizației de construire pentru Muzeul ‘Ion și Dr. Nicolae Kalinderu’.
Ministerul Culturii, prin UMP, a depus documentația în februarie 2026, iar completările solicitate de Primăria Capitalei au fost transmise în luna iulie. Emiterea autorizației permite avansarea proiectului de consolidare și restaurare a muzeului.
Totodată, Ministerul Culturii și Primăria Capitalei au agreat încheierea unui protocol de colaborare, care să instituie un cadru de cooperare directă pentru o mai bună coordonare a procedurilor administrative și urbanistice și identificarea celor mai bune soluții pentru fiecare investiție.
În ceea ce privește celelalte obiective culturale din Capitală, au fost stabilite următoarele direcții de acțiune:
* Muzeul Național de Istorie Naturală ‘Grigore Antipa’ va beneficia de construirea unui nou corp de clădire prin Proiectul LD 2215 (2024) ‘Temelii culturale’, în baza Acordului-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), aprobat prin Legea nr. 200/2025;
* La Muzeul Național de Istorie a României au fost analizate soluțiile urbanistice pentru reconfigurarea corpului ‘Lapidarium’, care să permită valorificarea și extinderea spațiului curții interioare;
* În cazul Muzeului Național ‘George Enescu’ a fost agreată accelerarea procedurilor necesare continuării lucrărilor la Palatul Cantacuzino;
* De asemenea, părțile au convenit să acorde prioritate analizării cererilor de urbanism pentru Ateneul Român, Muzeul Național de Artă Contemporană, Muzeul Național al Țăranului Român și Casa Samurcaș, în vederea identificării unor soluții urbanistice adecvate.
‘Obiectivul comun este asigurarea continuității finanțării și a implementării investițiilor, astfel încât muzeele și instituțiile culturale din București să beneficieze de infrastructura necesară desfășurării activității și dezvoltării programelor lor culturale’, mai transmite Ministerul Culturii.
