Ministerul Finanţelor transmite, luni, rezultatele la zi ale procesului de corecţie şi stabilizare macroeconomică şi precizează că deficitul de cont curent a continuat să crească în 2025, dar într-un ritm redus – 3,4%, faţă de 34,4% în 2024. De asemenea, deficitul comercial de bunuri a început să se corecteze uşor, înregistrând o scădere de 1,4% în 2025, după o deteriorare de aproape 14% în anul precedent. În plus, potrivit datelor transmise de minister, fluxurile de investiţii au crescut cu peste 45% în 2025, ajungând la aproximativ 8,1 miliarde euro
“Datele arată că România începe să intre într-o fază echilibrată de ajustare, după deteriorările acumulate în perioada 2024-2025, cu progrese vizibile în reducerea deficitului, stabilizarea dezechilibrelor externe şi revenirea încrederii investitorilor”, susţin, luni, într-un comunicat de presă, reprezentanţii Ministerului Finanţelor.
Potrivit datelor transmise de către aceştia, deficitul de cont curent – un indicator esenţial, care arată diferenţa dintre cât produce şi cât consumă economia – a continuat să crească, însă într-un ritm semnificativ mai redus.
“Dacă în anul 2024 acesta a crescut cu 34,4%, în 2025 majorarea s-a limitat la doar 3,4%, semnalând o temperare clară a dezechilibrelor. În paralel, deficitul comercial de bunuri (diferenţa dintre importuri şi exporturi) a început să se corecteze uşor, înregistrând o scădere de 1,4% în 2025, după o deteriorare de aproape 14% în anul precedent. Această evoluţie marchează primele semne de reechilibrare, după o perioadă în care importurile au crescut mult mai rapid decât exporturile”, se mai arată în comunicatul citat.
Potrivit acestuia, “aceste corecţii sunt direct corelate cu procesul de consolidare fiscal-bugetară şi de moderarea graduală a consumului intern”.
“În anii anteriori, deficitele bugetare ridicate au alimentat puternic cererea, ceea ce a dus la creşterea importurilor şi la accentuarea dezechilibrelor externe. Pe măsură ce politica fiscală devine mai prudentă, presiunile asupra consumului şi importurilor se reduc”, arată reprezentanţii Ministerului Finanţelor.
Revin investiţiile străine directe
Potrivit datelor transmise de oficialii Ministerului Finanţelor, un semnal important al îmbunătăţirii percepţiei economiei româneşti este revenirea investiţiilor străine directe.
“După scăderi succesive de aproximativ 36% în 2023 şi 17% în 2024, fluxurile de investiţii au crescut cu peste 45% în 2025, ajungând la aproximativ 8,1 miliarde euro. Această evoluţie reflectă încrederea crescută a investitorilor în direcţia de stabilizare macroeconomică, susţinută de consolidarea fiscală, reducerea riscurilor privind sustenabilitatea deficitului şi menţinerea investiţiilor publice şi europene la un nivel ridicat”, precizează comunicatul citat.
Reprezentanţii Ministerului Finanţelor vorbesc despre “o economie care începe să consume mai aproape de cât produce, să depindă mai puţin de finanţarea externă şi să recâştige încrederea investitorilor internaţionali”.
“Această ajustare are loc fără o comprimare severă a economiei şi fără oprirea investiţiilor. Modelul de creştere se mută gradual de la consum alimentat de deficit către investiţii, producţie şi absorbţia fondurilor europene – o schimbare esenţială pentru o corecţie sustenabilă”, se mai arată în comunicat.
Corecţia cheltuielilor publice şi reforma statului
“După o perioadă îndelungată în care cheltuielile permanente ale statului au crescut accelerat, anul 2026 marchează un moment de inflexiune. Pentru prima dată, se înregistrează o corecţie nominală a cheltuielilor de personal şi o stabilizare a ritmului de creştere a cheltuielilor rigide ale statului”, menţionează documentul citat.
Potrivit reprezentanţilor ministerului, această ajustare este necesară pentru refacerea echilibrelor bugetare, reducerea presiunii asupra deficitului şi utilizarea mai responsabilă a resurselor publice.
“Reforma administraţiei publice rămâne o prioritate, cu obiectivul de a construi un stat mai eficient, mai suplu şi mai capabil să ofere servicii publice de calitate. România a funcţionat mai mulţi ani pe un model nesustenabil, caracterizat prin creşterea rapidă a cheltuielilor permanente, deficite în expansiune şi împrumuturi costisitoare utilizate în principal pentru consum. Acest model a contribuit la adâncirea deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, o parte semnificativă din resurse fiind direcţionată către importuri, în loc să susţină dezvoltarea internă”, se mai arată în comunicatul de presă.
“Rezultatele obţinute în ultimele luni arată că măsurile de corecţie încep să producă efecte şi că România se află pe o traiectorie de stabilizare. Sunt progrese importante – reducerea deficitului, revenirea investiţiilor şi stabilizarea dezechilibrelor externe – însă aceste câştiguri rămân sensibile la evoluţiile interne. Menţinerea unui cadru stabil şi predictibil este esenţială pentru a consolida aceste rezultate şi pentru a evita riscurile asociate unei perioade de incertitudine”, declară ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
Oficialii ministerului avertizează că “procesul de ajustare macroeconomică implică măsuri graduale şi coerente, orientate către consolidarea fiscală, creşterea eficienţei cheltuielilor publice şi susţinerea investiţiilor, în vederea asigurării unor echilibre sustenabile pe termen mediu şi lung”.
