Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii cere suplimentarea bugetului Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei pe anul 2025 cu suma de 516,05 milioane lei, fără TVA, credite bugetare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pentru completarea finanţării unor lucrări aflate în derulare şi finalizarea proiectelor de infrastructură aeroportuară nefuncţionale. Este vorba de modernizarea Aeroportului Satu Mare, modernizarea Aeroportului Internaţional Maramureş şi a Aeroportului Internaţional Craiova, precum şi a Aeroportului „Transilvania” din Târgu Mureş. Proiectele nu dispun de resurse suficiente pentru acoperirea valorii rămase de executat. Statul riscă să piardă finanţările europene deja utilizate, iar Comisia Europeană ar avea de recuperat aproximativ 1 miliard de lei.
Este vorba despre următoarele proiecte:
– Proiectul ”Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare a Aeroportului Satu Mare prin îmbunătăţirea condiţiilor de siguranţă Aeroportuară”: 7.843.000 lei; Proiectul ,,Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Satu Mare”: 43.216.000 lei;
– Extindere şi Modernizare Terminal pentru Pasageri la Aeroportul Internaţional Maramureş: 65 milioane lei
– Extinderea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Craiova: 250 milioane lei
– Modernizarea Aeroportului „Transilvania” Târgu Mureş conform Master Planului General de Transport: 150 milioane lei
”În vederea finalizării unor proiecte de infrastructură aeroportuară aflate în implementare la nivelul unor unităţi administrativ-teritoriale, este necesară alocarea sumei totale de 516.059.000 lei (fără TVA). Având în vedere caracterul strategic, public şi urgent al proiectelor de infrastructură aeroportuară menţionate mai sus, precum şi faptul că acestea sunt în diferite stadii avansate de execuţie, se impune alocarea fondurilor necesare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, în temeiul art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în proiectul de Hotărâre privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2025, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei în vederea asigurării finanţării proiectelor de investiţii în infrastructura aeroportuară nefuncţionale în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.
Având în vedere caracterul strategic, urgent şi public al acestor investiţii, care contribuie direct la dezvoltarea regională, creşterea conectivităţii aeriene şi asigurarea siguranţei în transportul civil, se impune susţinerea financiară a autorităţilor locale implicate, în condiţiile în care acestea nu dispun de resurse suficiente pentru acoperirea valorii rămase de executat”, se menţionează în Nota de fundamentare.
”Deşi aeroporturile regionale sunt administrate de consiliile judeţene, infrastructura de aviaţie civilă reprezintă un domeniu de interes strategic naţional, reglementat la nivel central de MTI, care are obligaţia de a asigura o dezvoltare coerentă, echilibrată şi sustenabilă a reţelei de transport aerian, în concordanţă cu politicile europene şi standardele internaţionale”, se menţionează în document.
În prezent, lucrările de modernizare a aeroporturilor sunt în desfăşurare, iar progresul fizic al proiectelor este considerabil.
„Cu toate acestea, blocajele financiare pun în pericol finalizarea acestora. Dificultăţile întâmpinate de administraţiile aeroportuare, în principal din cauza resurselor financiare insuficiente, au determinat un progres financiar redus, în ciuda eforturilor de a asigura partea neeligibilă a investiţiilor prin contractarea de credite. Deşi această măsură a fost conformă cu condiţiile impuse de mecanismele europene de finanţare, presiunea economică asupra aeroporturilor şi asupra bugetului naţional este semnificativă”, relevă documentul.
Selecţia proiectelor s-a realizat având în vedere volumul lucrărilor rămase de executat, graficul de plăţi actualizat, precum şi faptul că aeroporturile respective nu dispun de surse alternative directe sau bugetare pentru asigurarea finanţării necesare finalizării investiţiilor.
”Astfel, prioritizarea proiectelor a urmărit evitarea blocajelor şi asigurarea funcţionalităţii şi sustenabilităţii infrastructurii aeroportuare. Faţă de valorile iniţiale prevăzute în contractele de finanţare, proiectele au suferit uşoare ajustări în sensul creşterii valorilor totale, modificări determinate exclusiv de cauze obiective precum evoluţia preţurilor pe piaţă şi necesitatea actualizării soluţiilor tehnice iniţiale. În acest context, asigurarea finanţării suplimentare este crucială pentru finalizarea în condiţii optime a proiectelor şi pentru menţinerea operativităţii aeroporturilor respective, garantând astfel continuitatea şi dezvoltarea transportului aerian regional şi naţional”, se mai arată în document.
Fără o intervenţie imediată, există riscul real de a pierde finanţările europene deja utilizate, ceea ce ar conduce la recuperarea unor sume de aproximativ 1 miliard de lei de către Comisia Europeană. Aceste fonduri au fost deja cheltuite pentru lucrările de modernizare, iar nefinalizarea proiectelor în termenul stabilit va obliga statul român să suporte această pierdere din bugetul propriu. Într-o astfel de situaţie, impactul bugetar va fi dublu: pe de o parte, guvernul va trebui să returneze fonduri europene deja cheltuite, iar pe de altă parte, va fi necesară alocarea unor resurse suplimentare pentru a finaliza lucrările, într-un moment în care presiunea pe bugetul naţional este deja ridicată.
Aeroporturile Satu Mare RA, Regia Autonoma Aeroportul Internaţional Maramureş, Regia Autonomă Aeroportul Craiova şi Aeroportul Transilvania – Târgu Mureş sunt puncte-cheie în reţeaua naţională de transport aerian, având un rol strategic atât în transportul civil, cât şi militar. Întreruperea investiţiilor în aceste aeroporturi nu doar că va afecta mobilitatea şi conectivitatea regiunilor, dar va genera costuri suplimentare pentru stat şi pierderi economice directe, mai arată proiectul.
”Lipsa modernizării va limita capacitatea de operare, determinând scăderea traficului aerian, ceea ce va reduce încasările aeroporturilor şi va afecta stabilitatea financiară a acestora. În plus, constructorii vor solicita penalităţi contractuale semnificative, iar administraţiile aeroportuare ar putea ajunge în situaţie de insolvenţă sau chiar faliment. Acest scenariu va genera o reacţie în lanţ, afectând operatorii aerieni, furnizorii de servicii, dar şi mediul de afaceri local, care depinde de conectivitatea aeriană pentru transportul de persoane şi mărfuri. Aeroporturile regionale sunt esenţiale pentru dezvoltarea economică şi atragerea investiţiilor străine. Fără infrastructură modernizată, aceste regiuni vor pierde din competitivitate, afectând capacitatea de integrare economică în reţelele europene. În plus, transportul aerian este un motor al creşterii economice, stimulând turismul, comerţul şi crearea de locuri de muncă”, se mai precizează în Nota de fundamentare.
Dacă proiectele nu sunt finalizate, regiunile afectate vor pierde oportunităţi de dezvoltare, iar România va rămâne în afara circuitului marilor fluxuri de transport aerian. Acest lucru va duce la o scădere a fluxurilor comerciale, reducerea investiţiilor şi pierderea unor avantaje strategice la nivel european.
”Pentru a evita aceste riscuri, autorităţile centrale trebuie să intervină urgent, asigurând fondurile necesare pentru a finaliza proiectele şi a preveni pierderi bugetare majore. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în calitate de coordonator al strategiei naţionale de transport aerian, are responsabilitatea de a menţine conformitatea cu standardele internaţionale şi de a asigura că investiţiile realizate nu sunt compromise din cauza lipsei de finanţare. Dacă aceste proiecte nu sunt finalizate, costurile pentru stat vor fi exponenţial mai mari decât simpla alocare a resurselor necesare acum. În loc de a absorbi fonduri europene şi de a moderniza infrastructura fără un impact major asupra bugetului naţional, România s-ar putea confrunta cu sancţiuni financiare, blocaje economice şi scăderea competitivităţii regionale”, arată proiectul de act normativ.
Având în vedere rolul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) ca autoritate responsabilă de politica naţională în domeniul transportului aerian, prezentul act normativ este iniţiat în colaborare cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), care are rolul exclusiv de implementare şi gestionare financiară a alocărilor bugetare.
Pentru asigurarea unui mecanism eficient şi rapid de finanţare, sumele necesare vor fi: alocate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului; introduse în bugetul MDLPA, în calitate de ordonator principal de credite; şi transferate de către MDLPA către consiliile judeţene beneficiare – Maramureş, Satu Mare, Dolj şi Mureş – care au în subordine regiile autonome ale aeroporturilor.
Ministerul Transporturilor nu gestionează direct fondurile şi nu derulează transferuri financiare, însă participă la fundamentarea necesarului, oferă expertiză tehnică de specialitate şi susţine importanţa strategică a finalizării proiectelor, în vederea asigurării unei conectivităţi aeriene sigure şi eficiente, integrate în reţeaua europeană.
Această soluţie permite respectarea atribuţiilor instituţionale stabilite prin lege, menţinând MDLPA în rolul de autoritate responsabilă cu gestionarea fondurilor publice destinate investiţiilor locale, în timp ce MTI asigură coerenţa dezvoltării reţelei de transport aerian la nivel naţional.
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), în calitatea sa de autoritate responsabilă pentru gestionarea investiţiilor în infrastructura aeroportuară, trebuie să asigure finalizarea proiectelor începute şi să garanteze funcţionalitatea aeroporturilor modernizate, astfel încât acestea să poată opera în condiţii optime şi să contribuie eficient la conectivitatea aeriană regională şi naţională.
”Prin urmare, asigurarea sprijinului financiar la timp nu este doar o măsură necesară pentru finalizarea investiţiilor, ci o decizie strategică esenţială pentru viitorul transportului aerian din România. Aeroporturile regionale trebuie să devină noduri esenţiale de conectivitate şi dezvoltare economică, iar acest lucru este posibil doar printr-o abordare proactivă şi asumarea unor măsuri ferme din partea autorităţilor centrale”, mai arată acesta.
