„Vreau să salut faptul că, la sfârşitul acestui an, Guvernul american a luat decizia să aprobe livrarea către România a trei sisteme PATRIOT, care erau în program. În plus faţă de aceste trei sisteme, în ceea ce priveşte acest sistem, pe care l-am donat, care are o valoare de aproximativ 300 de milioane… deja, parteneri din trei state membre NATO au contribuit din punct de vedere financiar, România urmând să plătească doar transportul şi probabil TVA pentru acest echipament. Ne aşteptăm ca semnarea pentru acest sistem să aibă loc în luna februarie”, spune ministrul.
El evaluează că „foarte repede, acest sistem a fost aprobat şi contractul va fi semnat, ceea ce se încadrează în estimările noastre, atunci când am luat decizia susţinută de Parlament de a face această donaţie”.
Despre cedarea unui sistem PATRIOT către Ucraina, Tîlvăr spune că „a fost o decizie de ţară”.
Ministrul Tîlvăr: „Legile Apărării aduc acurateţe rolului pe care îl au diferite instituţii ale statului român”
Legile Apărării aduc mai multă acurateţe rolului pe care diferitele instituţii ale statului român îl au, a afirmat, marţi, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr. El se referă la proiectul Legii privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional şi la proiectul Legii privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului roman – ambele trimise către Parlament, dar şi la proiectul Legii Apărării Naţionale şi al Legii pregătirii populaţiei pentru apărare – acestea două fiind în faza de obţinere de avize.
În ceea ce priveşte apărarea spaţiului aerian naţional, ministrul aminteşte că resturi de drone care au fost lovite de apărarea antiaeriană din Ucraina au căzut, pe 17 ianuarie, pe teritoriul naţional. „Au fost mai multe evenimente de acest gen. De fiecare dată, noi am activat procedurile pe care le avem în astfel de situaţii şi de la situaţie la situaţie, am luat toate măsurile care se impun, motiv pentru care probabil că ştiţi că anul trecut, când am mai avut un incident asemănător, însuşi secretarul general NATO, domnul (Mark -n.r.) Rutte, a apreciat felul în care România împreună cu aliaţii acţionează în astfel de situaţii”, spune ministrul.
Tîlvăr estimează că şi cele două legi aflate în proces de avizare „la începutul acestei sesiuni îşi vor găsi şi ele locul în Parlamentul României”. „Ele împreună fac sens, pentru că fiecare din aceste legi aduce noi elemente care să complinească acest cadru legislativ de care este nevoie şi care nu face altceva decât să precizeze şi să aducă mai multă acurateţe rolului pe care diferitele instituţii ale statului român îl au în astfel de situaţii, pentru că Armata este doar o componentă a felului în care o ţară se apără, inclusiv în astfel de situaţii”, mai spune ministrul.
Angel Tîlvăr mai afirmă că niciodată nu s-a pus problema doborârii de drone de către România în spaţiul aerian ucrainean. „Această discuţie la momentul acesta nu există şi nu s-a pus problema niciodată, pentru că este o decizie pe care o s-o luăm, evident, în cadrul aliat, ţinând seama de faptul că România beneficiază, este donator de securitate la rândul ei, dar România beneficiază la acest moment prin apartenenţa la cea mai puternică alianţă politică militară din istoria umanităţii. România este parte a Alianţei, iar deciziile pe care le luăm şi în astfel de situaţii, din motive logice, din motive de complementaritate, dacă vreţi, sunt decizii pe care le luăm împreună cu aliaţii noştri”, subliniază ministrul. El apreciază că noul cadru legislativ „va marca sfârşitul unei perioade în care, într-adevăr, era nevoie de o mai mare precizie”.
Proiectul Legii privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional îşi propune să stabilească un nou cadru de cooperare şi coordonare la nivelul autorităţilor şi instituţiilor care au competenţe în gestionarea şi monitorizarea spaţiului aerian naţional.
Noua perspectivă cu privire la controlul utilizării spaţiului aerian naţional are în vedere realităţile mediului de securitate actual şi viitor. Ca urmare a războiului ilegal declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, ţară cu care România împarte o graniţă cu o lungime semnificativă, a devenit evident că sfera riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, a integrităţii spaţiului aerian naţional şi siguranţei aeronautice, a vieţii şi sănătăţii persoanelor şi a patrimoniului trebuie extinsă pentru a include şi noile tipuri de mijloace de atac utilizate, arată MApN.
Astfel, actul normativ va reglementa măsurile pe care statul român le va putea lua pentru controlul utilizării spaţiului aerian naţional, va stabili autorităţile şi instituţiile care au competenţe în luarea măsurilor de prevenire şi contracarare a utilizării spaţiului aerian naţional, nu doar de către aeronave, ci şi de sisteme de aeronave fără pilot la bord – cunoscute în spaţiul public prin termenul generic de drone -, precum şi alte vehicule aeriene care ar putea fi folosite în viitor.
Prin completările şi prevederilor noi incluse, actul normativ va adapta cadrul legislativ aflat la dispoziţia autorităţilor competente, în scopul asigurării unei eficienţe sporite în ceea ce priveşte respectarea regulilor de utilizare a spaţiului aerian naţional, ceea ce va contribui la creşterea siguranţei şi securităţii aviaţiei, inclusiv în situaţii de genul celor înregistrate în ultimul an, în care drone folosite de Federaţia Rusă în atacurile ilegale executate împotriva infrastructurii portuare civile ucrainene de la Dunăre sau fragmente din acestea au căzut pe teritoriul naţional al României, precum şi pentru cazurile de aeronave fără pilot, de mici dimensiuni, care au survolat, pentru anumite perioade de timp, teritoriul naţional.
