Avem șansa să trecem de la un sistem de educație în care se predă mult și prost, foarte centralizat, la unul în care se predă mai aerisit și relevant, bine și cu echilibru între centralizare și descentralizare, susține ministrul Daniel David, după lansarea în dezbatere a planului-cadru pentru liceu.
„Inițial am fost surprins, atât de titlu – amândoi știind că atâta timp cât sunt eu ministru, de la acest nivel nu va fi vreo ‘ofensivă’ contra acestor domenii –, cât și de mesajul public, când de fapt noi doi am început deja să discutăm despre cum ar putea arăta o soluție bună pentru aceste domenii.
Asta este ceva ce ne leagă, dincolo de multe viziuni diferite, și anume preocuparea pentru identitatea și cultura națională bine făcute. Apoi am văzut asta ca o oportunitate de clarificare, încurajare și parteneriat, ceea ce fac succint aici.
Așadar, îl întreb pe președintele Academiei Române dacă ne place cum actualul sistem de educație ne tratează copiii și domeniile legate de identitatea/cultura națională. Mie, nu (și știu că nici lui)! Mă uit la testele naționale și internaționale și sunt extrem de îngrijorat când văd procente adesea de peste 40% sub sau la limita funcționalității.
Mă uit în jur și văd prea mulți copii care nu vorbesc corect limba română, se plictisesc de clasicii literaturii noastre, au teorii istorice pseudoștiințifice, fac confuzii grosolane în geografia țării, latina devine subiect de ironii etc”, scrie Daniel David.
El spune că acesta este momentul să regândim sistemul care a generat acest risc și această problemă.
„Aștept din partea specialiștilor și a organizațiilor profesionale propuneri prin care să tratăm cu respect și eficient aspectele de identitate/cultură națională.
Aș vrea să văd predate conținuturi mai aerisite și relevante, cu mijloace de predare și manuale atractive, care să-i încurajeze și să-i entuziasmeze, nu să-i plictisească pe copiii noștri, atunci când vorbim despre aspectele legate de identitatea/cultura națională.
Despre asta este vorba întâi și abia apoi despre numărul de discipline și ore, iar dacă văd un astfel de model credibil, numărul de discipline/ore va fi susținut la modul natural. Acum, pentru a ajunge la acest model mai aerisit și flexibil, am mizat în cazul unor discipline/ore pe o distribuire a responsabilității între centralizare (decizii impuse de minister) și descentralizare (decizii la nivelul școlilor și/sau al elevilor) – fără a se pierde astfel ore -, dar sunt dispus să discutăm chiar procentele celor două, dacă avem propuneri de modele bune pentru lucruri care țin de cultura și identitatea națională. Așadar, voi susține cât trebuie un astfel de model bun. Îl aștept, ca parte din consultare/dezbatere!”, arată ministrul Educației.
El spune că aceste mesaj este și pentru științe, „acum când pseudoștiința devine și aici o problemă de securitate națională, ceea ce ne arată că așa cum am tratat până acum științele nu a funcționat”.
El încurajează specialiștii și societățile profesionale să facă propuneri raționale.
„În concluzie, avem șansa să trecem de la un sistem de educație în care se predă mult și prost (avem printre cele mai multe ore/an între țările OECD), foarte centralizat (cu puține opțiuni la nivel de școală și/sau elevi), care, dincolo de faptul că este învechit (se bazează pe modele și unele manuale din 2004), chiar prin rezultatele generate ne pune adesea la risc copiii și societatea, la unul în care se predă mai aerisit și relevant, bine și cu echilibru între centralizare și descentralizare.
În acest proces, să ne gândim în primul rând la copii – nimeni nu se prea gândește la ei în aceste discuții –, fără însă să lăsăm profesorii deoparte și să nu închidem școala pentru părinți sau societate”, arată ministrul.
