„Noi am iniţiat un Memorandum, e pe ultima sută de metri cu avizarea. El adună la aceeaşi masă: Ministerul Muncii, Ministerul Finanţelor, ANAF, INS, Comisia de Prognoză, deci toţi cei implicaţi care ar putea să contribuie la definirea foarte clară a consumatorului vulnerabil, cel aflat în sărăcie energetică. Cu siguranţă, angajamentul Guvernului României este că aceşti consumatori nu vor avea de suferit, nu le vor creşte facturile. În acelaşi timp, acest model pe care România l-a practicat – şi l-a practicat ca o măsură de urgenţă în criza energetică, de a subvenţiona pe bază de consum, nu este tocmai corect. Nu este tocmai corect ca eu, dumneavoastră, doamna deputat Cristina Prună (vicepreşedinta Comisiei pentru Industrii şi Servicii, din Camera Deputaţilor, n.r.) şi alţii, să beneficiem de subvenţii din partea statului român la un nivel de venit la care ne permitem categoric să plătim preţul real al energiei electrice”, a menţionat Sebastian Burduja, la conferinţa anuală InvestEnergy şi Gala specialiştilor din energie.
Ministrul Energiei a subliniat că este optimist în ceea ce priveşte anul 2025, având în vedere ofertele pe care un furnizor, care este în portofoliul Ministerului Energiei, Hidroelectrica, le face pentru următoarele 12 luni.
„Mai mult decât atât, eu sunt optimist legat de anul viitor. Uitându-mă pe ofertele pe care un furnizor, care este în portofoliul Ministerului Energiei, Hidroelectrica, le face pentru următoarele 12 luni, vom constata că avem 0,78 – 0,80 lei kilowatt-oră. Iată deci o ofertă foarte competitivă. Dacă putem să menţinem acel 0,68 lei kilowat-oră, e greu de spus, dar numai adunând taxele şi tarifele de pe lanţ constatăm că e un nivel foarte ambiţios pe care România şi l-a setat”, a adăugat Burduja.
La finalul lunii trecute, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), George Niculescu a menţionat că Autoritatea de reglementare va face o campanie de informare cu privire la încheierea perioadei de plafonare a preţurilor la energie, la 31 martie 2025.
