Ministrul italian al Culturii, Alessandro Giuli, nu va participa la deschiderea Bienalei de la Veneţia, în semn de protest faţă de participarea Rusiei, care marchează revenirea acestei ţări la expoziţie după invazia Ucrainei din 2022, scrie ARTnews.
Vestea a fost anunţată într-un comunicat al Ministerului Culturii, în care se precizează că Giuli nu se va deplasa la Veneţia nici pentru avanpremiera expoziţiei, nici pentru a participa la ceremonia de deschidere din 9 mai.
Redeschiderea pavilionului naţional al Rusiei – cu aprobarea directorului Bienalei de la Veneţia, Pietrangelo Buttafuoco – a stârnit reacţii acide în lumea artistică şi în sfera politică europeană. Reflectând diviziunile interne pe care le-a provocat în Italia, Giuli a cerut anterior reprezentantei Ministerului Culturii în consiliul de administraţie al Bienalei, Tamara Gregoretti, să demisioneze ca răspuns la reacţiile negative din ce în ce mai puternice.
Ca răspuns, Gregoretti şi-a reiterat sprijinul pentru participarea Moscovei. „Sunt liniştită şi nu am nicio intenţie să demisionez”, ar fi declarat ea, subliniind autonomia consiliului de administraţie al Bienalei. Matteo Salvini şi-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru participarea Moscovei la expoziţie.
La începutul acestei luni, Uniunea Europeană a declarat că intenţionează să reducă finanţarea Bienalei de la Veneţia, o mustrare fără precedent a deciziei sale de a da undă verde pavilionului rus în contextul unei invazii care, până în prezent, a dus la moartea a peste 15.000 de civili în Ucraina. Se pare că UE contribuie cu 2 milioane de euro la fiecare ediţie a expoziţiei.
„În timp ce Rusia bombardează muzee, distruge biserici şi încearcă să şteargă cultura ucraineană, nu ar trebui să i se permită să-şi expună propria cultură”, a declarat Kaja Kallas, vicepreşedinta Comisiei Europene, într-o declaraţie, descriind includerea ţării ca fiind „imorală”. Ucraina, care revine şi ea la Bienala de la Veneţia în acest an, a sancţionat cinci persoane asociate cu pavilionul rus şi a făcut presiuni pentru revocarea vizelor participanţilor.
Zeci de artişti din expoziţia principală a Bienalei de la Veneţia au condamnat, de asemenea, implicarea Rusiei într-o scrisoare deschisă în care cereau excluderea acesteia, alături de Israel şi Statele Unite, toate fiind descrise ca „regimuri actuale care comit crime de război”.
Organizatorii Bienalei au respins categoric astfel de cereri, susţinând că orice stat recunoscut ca naţiune în Italia are dreptul să participe.
Cu toate acestea, membrii juriului expoziţiei par să fi cedat parţial pe această chestiune, anunţând recent că nu vor lua în considerare naţiunile ai căror lideri au fost acuzaţi de crime împotriva umanităţii de către Curtea Penală Internaţională – o măsură care exclude efectiv Rusia şi Israelul din cursa pentru premii.
Publicată a doua zi după anunţarea juriului de către Bienala de la Veneţia, declaraţia vorbea despre „o responsabilitate faţă de rolul istoric al Bienalei ca platformă care leagă arta de urgenţele epocii sale”. Juriul, condus de Solange Farkas, a declarat că este dedicat „apărării drepturilor omului”, în conformitate cu viziunea lui Koyo Kouoh pentru expoziţia principală.
