Evenimentul se desfăşoară în perioada 11-22 noiembrie 2024 la Baku, Azerbaidjan. În acest context, şefi de stat, miniştri, negociatori, reprezentanţi ai societăţii civile se întâlnesc pentru a intensifica eforturile destinate combaterii schimbărilor climatice, se arată într-un comunicat al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).
„România a adoptat în această vară o nouă Strategie Naţională de Adaptare la Schimbările Climatice, cu un plan de implementare dedicat, care conţine măsuri specifice pentru 13 sectoare economice şi sociale. Suntem conştienţi că implementarea atât a măsurilor de reducere a emisiilor, cât şi a măsurilor de adaptare implică diverse provocări, inclusiv financiare. La COP29, negocierea noului obiectiv colectiv cuantificat (NCQG-New Collective Quantified Goal) este complexă şi reflectă tensiunile globale actuale, dar şi oportunităţi de colaborare internaţională pentru a aborda una dintre cele mai mari provocări ale vremurilor noastre: mobilizarea resurselor suficiente pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris. Implicarea tuturor entităţilor – sectoarele economice publice şi private, instituţiile publice centrale şi locale, mediul academic şi ONG-urile – este crucială în realizarea ambiţiilor noastre în materie de climă. În acest scop, în România, în prezent, acordăm prioritate dezvoltării de parteneriate cu sectorul privat în domeniul energiei, transporturilor şi decarbonizării industriei”, a menţionat Fechet, potrivit comunicatului citat de Agerpres.
El a vorbit despre avertismentele transmise de comunitatea ştiinţifică, care arată că depăşirea pragului de 1,5 grade Celsius duce la o realitate apăsătoare care înseamnă insecuritate economică, socială şi politică, inclusiv migraţia climatică. Potrivit ministrului român al Mediului, aceste situaţii trebuie evitate cu orice preţ, astfel că România, împreună cu toate statele membre ale UE, se angajează ferm să implementeze măsurile necesare pentru a aborda schimbările climatice, atât în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cât şi adaptarea la efectele negative ale acestora.
Totodată, demnitarul român a arătat faptul că România are o strategie pe termen lung pentru a atinge neutralitatea climatică, cel târziu, până la jumătatea secolului.
„Măsuri sectoriale specifice sunt incluse în Planul naţional pentru energie şi climă, concepute pentru a asigura traiectoria corectă către neutralitate şi punerea în aplicare a NDC la nivelul UE pentru 2030. Rezultatele COP29 ar trebui să confirme hotărârea noastră globală de a elimina treptat combustibilii fosili şi de a accelera tranziţia energetică. Impactul fizic al schimbărilor climatice ne arată că trebuie să acţionăm pe scară largă asupra adaptării”, a subliniat Fechet.
În marja reuniunii, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor a avut o întâlnire bilaterală cu ministrul Mediului din Republica Moldova, Sergiu Lazarencu, care şi-a exprimat hotărârea de a avansa în transpunerea legislativă de mediu şi, totodată, aprecierea pentru susţinerea părţii române în acest sens.
„Apreciez, de asemenea, relaţiile bune şi strânse dintre cele două ministere, precum şi modelele de bune practici pe care am avut ocazia să le împărtăşim în cadrul vizitelor comune efectuate de ambele părţi. Chiar în urmă cu 3 zile am avut o acţiune de împădurire la noi în ţară, care face parte din campania naţională care urmăreşte reabilitarea fondului forestier degradat şi crearea de noi păduri. Ne bucurăm de sprijinul pe care îl avem din partea României în demersurile noastre spre o dezvoltare şi gestionare sustenabilă a pădurilor noastre. De asemenea, laboratorul mobil performant pentru prelevarea probelor de apă, aer şi sol, pe care îl vom primi de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului din România, ne va sprijini în stabilirea gradului de poluare”, a subliniat ministrul mediului din Republica Moldova, Sergiu Lazarencu.
Fechet, întâlnire cu omologul ucrainean
De asemenea, demnitarul român a avut o întâlnire bilaterală cu ministrul Protecţiei Mediului şi Resurselor Naturale al Ucrainei, Svitlana Grynchuk, unde ambele părţi şi-au exprimat aprecierea pentru colaborarea dintre cele două state şi au manifestat interesul pentru dezvoltarea proiectelor comune, cu respectarea principiilor europene, de protejare a mediului.
În cadrul segmentului de nivel înalt s-a desfăşurat, la Pavilionul Ucrainei, evenimentul „Securitatea mediului şi ambiţia climatică: reducerea decalajelor”.
„Daunele aduse mediului nu respectă frontierele. Nu avem timp de pierdut. Trebuie să ajutăm, să sprijinim şi să lucrăm împreună! România subliniază importanţa implicării experţilor şi organizaţiilor internaţionale cu experienţă în restaurarea ecosistemelor pentru a elabora strategii eficiente. De asemenea, suntem de acord că, în astfel de circumstanţe, este important să se pună în aplicare politici care să integreze mecanismele rezilienţei ecologice în politicile de securitate. Trebuie să ne unim pentru a asigura protecţia mediului şi restaurarea reciprocă a ecosistemelor afectate”, a subliniat Mircea Fechet.
Tot în cadrul segmentului de nivel înalt, ministrul român a participat la discuţii concentrate pe teme ca: asigurarea rezilienţei şi sustenabilităţii în domeniul mediului, evaluarea impactului pierderilor şi daunelor aduse mediului (abordări metodologice), securitatea mediului şi ambiţia climatică (reducerea lacunelor).
„Implementarea acţiunilor climatice ar trebui să fie percepută de noi toţi ca o oportunitate pentru dezvoltare economică, incluziune socială, asigurarea securităţii, bunăstării şi păcii. Trebuie să lucrăm împreună la conştientizare, educaţie şi participare incluzivă pentru o tranziţie justă, pentru gestionarea eficientă a schimbărilor climatice şi pentru menţinerea în viaţă a obiectivului Acordului de la Paris. Transparenţa rămâne un pilon fundamental în toate etapele acestui proces. Eşecul nu este o opţiune pentru nimeni”, a arătat, în încheierea intervenţiei sale din cadrul COP 29, ministrul Mediului.
Din delegaţia României fac parte şi secretarul de stat MMAP, Cristian Valer Beşeni, Ambasadorul României la Baku, Vasile Soare, precum şi reprezentanţi MMAP, ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) şi Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).
Cea de-a 29-a Conferinţă a ONU privind schimbările climatice (COP29) îşi propune să accelereze acţiunea globală privind schimbările climatice pe fondul escaladării provocărilor de mediu. Conferinţa se concentrează pe asigurarea investiţiilor financiare semnificative necesare pentru a reduce emisiile şi pentru a proteja populaţiile vulnerabile, îndemnând totodată naţiunile să-şi actualizeze planurile de acţiune pentru climă pentru a îndeplini obiectivul de 1,5 grade C al Acordului de la Paris, se arată în comunicatul MMAP.
Conferinţa din acest an este găzduită de Azerbaidjan, care deţine preşedinţia COP29.
„UE lucrează cu parteneri care au aceleaşi opinii pentru a asigura un rezultat de succes la COP29. În negocierile privind schimbările climatice, UE solicită şi mai multe acţiuni în acest deceniu critic, inclusiv: stabilirea unui nou obiectiv global privind finanţarea climatică, cu contribuţii publice şi private sporite pentru a sprijini ţările în curs de dezvoltare în acţiunile lor în domeniul schimbărilor climatice; finalizarea negocierilor în temeiul articolului 6 din Acordul de la Paris privind pieţele internaţionale de carbon; continuarea implementării angajamentelor COP28 de a trece de la combustibilii fosili şi de a face eforturi pentru contribuţii mai ambiţioase determinate la nivel naţional – planurile de acţiune ale ţărilor în domeniul climei care urmează să fie realizate în 2025”, se mai arată în documentul citat.
