Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, afirmă că deşi Administraţia Naţională Apele Române nu a reuşit să atragă niciun leu din fondurile europene pe care le-ar fi putut accesa şi a pierdut 350 de milioane de euro, instituţia a avut, anul trecut, un buget de 75 de milioane de lei cu care ar fi vrut să cumpere un sediu de 6000 de metri pătraţi, în care să lucreze mai puţin de 300 de oameni.
„Am avut o discuţie în care reprezentanţii Apele Române mi-au spus că aveau buget alocat pentru anul anterior 75 de milioane de lei să achiziţioneze un spaţiu. Atunci, reacţia mea a fost un pic indignată, le-am explicat că într-un an în care ei nu au atras niciun leu, niciun euro din fonduri europene din PNRR, au pierdut toţi banii pentru diguri, pentru baraje, pentru poldere, să primească aşa 75 de milioane de lei, nu cred că este chiar un semnal bun. Haideţi, mai întâi, să vedem că funcţionează lucrurile, să vedem că pot atrage fonduri! 75 de milioane de lei, păi câte instituţii nu pot să facă nişte lucruri foarte importante în ţara asta cu 75 de milioane de lei. Mă gândesc că e frumos să lucreze toţi la nişte sedii cu 6000 de metri pătraţi, că asta înţeleg că ar fi fost dorinţa, un sediu de 6000 de metri pătraţi pentru 270 de angajaşi acolo, asta înseamnă un pic mai mult spaţiu alocat per angajat decât au cele mai mari companii din România, de exemplu când zic un pic înseamnă aproape dublu”, a declarat Diana Buzoianu într-o emisiune difuzată duminică de Digi 24.
Ministrul Mediului a reafirmat că Administraţia Apele Române plăteşte 54.000 de euro pe lună pentru un sediu în Bucureşti.
Ea spune că Apele Române este „o instituţie care a stat pe un munte de bani”, care are mii de salariaţi dar care nu a reuşit să facă aproape nimic cu fondurile alocate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR) .
Ea a amintit că din 13 baraje prevăzute în PNRR nu s-a făcut niciunul, din 13 poldere unul singur este în construcţie iar în ceea ce priveşte digurile, iniţial au fost prevăzute diguri cu lungime de peste 500 de kilometri care trebuia construite prin PNRR, cifra a fost scăzută apoi la din 400 de kilometri de diguri, însă nu s-a făcut niciunul.
„Aceştia sunt bani irosiţi, sunt bani pierduţi, este o şansă istorică pe care a avut-o România care pur şi simplu nu s-a materializat”, a afirmat ministrul Mediului, referindu-se la sutele de milioane de euro pe care România le-ar fi putut accesa, prin componenta de mediu a PNRR, pentru realizarea de baraje, diguri şi poldere.
Ea spune că la Apele Române e „o combinaţie de corupţie, incompetenţă, nepăsare” pentru că „nimeni nu poate să justifice cum s-au pierdut în neant 350 de milioane de euro”.
