Peste 36 de milioane de europeni au participat, în 2025 și 2026, în proiectele și programele finanțate prin Fondul Social European Plus și Erasmus+, aproape 8% din populația totală a Uniunii Europene (UE), a afirmat, joi, Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.
”Cum a fost 2026 până acum? Au fost luni intense. În portofoliul pe care îl gestionez, două dintre principalele instrumente prin care Europa investește direct în oameni sunt Fondul Social European Plus și Erasmus+. În 2025 și 2026, peste 36 de milioane de europeni au participat în proiectele și programele finanțate prin cele două fonduri. Aproape 8% din populația totală a UE. Aproximativ 450.000 de proiecte și programe sunt în desfășurare”, a declarat comisarul european, într-un scurt bilanț semestrial, postat pe Facebook.
Potrivit Roxanei Mînzatu, până la finalul lui 2026, se estimează că peste 100 de miliarde de euro vor fi în implementate prin Fondul Social European Plus din totalul bugetului acestuia pentru cadrul financiar multianual 2021-2027.
”Sunt bani care merg direct în finanțarea serviciilor sociale, în măsuri de incluziune, în sistemele de educație și programe de formare, în programe de combatere a șomajului și acces pe piața muncii. Aproximativ 65% din această contribuție europeană merge către regiunile mai puțin dezvoltate, iar mai mult de jumătate dintre participările raportate sunt ale persoanelor sub 30 de ani”, a explicat comisarul european.
În ceea ce privește Erasmus+, până la finalul anului, se estimează că vor fi angajate circa 22 miliarde euro din fondurile totale de 27 miliarde euro. Astfel, doar în 2025 au beneficiat de Erasmus peste 1,7 milioane de europeni: elevi, cadre didactice, tineri, sportivi etc.
Pe lângă gestionarea unor instrumente financiare de importanță majoră, 2026 a însemnat pași politici importanți, consideră vicepreședintele executiv pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.
O premieră în istoria UE este adoptarea Strategiei europene pentru combaterea sărăciei.
”Nu e doar despre sprijin pentru vulnerabili. Propune măsuri de prevenție. Un accent mare: accesul la locurile de muncă. Mai ales pentru cei 50 milioane europeni din afara pieței muncii și care ar putea lucra. Pentru asta am lansat și procesul juridic, prevăzut de Tratate, de consultare a partenerilor sociali cu privire la oportunitatea elaborării unui instrument legal european în domeniul activării persoanelor din afara pieței muncii europene”, precizează comisarul european.
În plus, a fost consolidat instrumentul Garanției europene pentru copii, prin care se propune un card european pentru copiii vulnerabili care beneficiază de Garanție, fiind inclusă și siguranța copiilor vulnerabili (online și offline).
Mînzatu s-a referit, în context, și la un ”upgrade important la procesul anual al Semestrului European”. Astfel, educația, competențele și capitalul uman sunt incluse de acum în centrul coordonării politicilor bugetare, fiscale, sociale între nivelul UE și nivelul național.
”Concretizăm Uniunea Competențelor: Am aprobat primele proiecte care pilotează Garanția Europeană pentru Competențe. Ideea este simplă: dacă o fabrică se restructurează, să intervenim înainte ca oamenii să ajungă în șomaj. Care este calea cea mai eficientă de a ajuta ca acești oameni să își păstreze statutul de angajat dar și un job bun? Am selectat la finanțare șase proiecte pilot din UE pentru a vedea, în practică, ce funcționează și ce nu. România participă în două dintre aceste șase proiecte pilot”, arată sursa citată.
Conform Roxanei Mînzatu, s-au modificat și regulile stagiilor de practică la Comisia Europeană (Blue Book traineeships) așa încât, din 2026, să poată deveni stagiari la Comisie și absolvenții de învățământ profesional și tehnic.
În același timp, după aproape zece ani de negocieri, a fost deblocată modernizarea regulilor europene de coordonare a securității sociale pentru milioanele de lucrători mobili din Europa.
”Dincolo de limbajul tehnic al Regulamentului 883 este o idee simplă: dacă pleci să muncești în una sau mai multe alte state membre UE, drepturile și asigurările tale sociale vin cu tine de o manieră corectă și echitabilă. Adevărul este că Europa trece prin schimbări uriașe: construirea unei baze industriale europene autonome și cu vulnerabilități minime, securitatea energetică și eliminarea importurilor care vulnerabilizează, transformarea demografică către un continent mai longeviv, schimbări climatice, inteligența artificială”, spune comisarul european.
Roxana Mînzatu adaugă că nu sunt schimbări care nu pot fi oprite. ”Dar putem alege dacă doar reacționăm la ele sau ne pregătim din timp. Putem interveni după ce o fabrică se închide sau putem pregăti oamenii înainte. Putem compensa următoarea factură la energie, putem oferi subvenții sau putem investi inteligent în producție, stocare, rețele și interconectări. Putem privi efectele unei secete continentale care scade dramatic debitul Dunării ca pe o criză a lui 2026 sau putem elabora măsuri structurale de pregătire în modul în care gestionăm apa și energia”, subliniază aceasta.
A doua parte a anului are în vedere dosare importante: mobilitatea echitabilă a forței de muncă, învățământul profesional și tehnic, o nouă viziune pentru educație, cum asigurăm locuri de muncă de calitate în noile contexte, o nouă strategie europeană pentru sport etc.
”Și, dincolo de elemente de portofoliu, continuă negocierile pentru viitorul buget european 2028-2034. Comisia a propus două trilioane euro pentru a răspunde unor nevoi fără precedent. Acum, statele membre și Parlamentul negociază. Scăderile acestor alocări pot însemna mari riscuri pentru viitorul nostru comun. Un lucru este clar: Europa nu își poate reduce decalajul de competitivitate și nici nu poate deveni mai puternică fără să investească, inteligent dar cu prioritate, în oameni – în formarea lor, în reziliența lor, în serviciile care îi capacitează. Asta este, de fapt, miza muncii mele la Comisia Europeană”, a încheiat Roxana Mînzatu.
