După ce a fost anunțată pentru jumătatea anului 2027, misiunea Artemis 3 a NASA a fost împinsă spre sfârșitul acestui an, conform declarațiilor făcute de administratorul NASA Jared Isaacman, transmite Space.com.
Isaacman a depus mărturie în fața Comisiei pentru Alocări Financiare a Camerei Reprezentanților, luni (27 aprilie), răspunzând la întrebările parlamentarilor cu privire la solicitarea bugetară a Casei Albe pentru 2027 pentru NASA, care alocă 2,8 miliarde de dolari pentru contractele Sistemului de Asolizare Umană Artemis (Artemis Human Landing System – HLS) cu privire la modulele de aselenizare ale programului.
NASA a încheiat un parteneriat cu SpaceX și Blue Origin pentru a proiecta și fabrica aceste module de aselenizare pentru a transporta astronauți pe suprafața lunară, lucru pe care speră să îl facă pentru prima dată în misiunile Artemis 4 și Artemis 5 în 2028.
În timpul audierii de luni, congresmanul Hal Rogers (republican din Kentucky), președinte emerit al comisiei, l-a întrebat pe Isaacman despre șansele ca misiunea Artemis 3 să rămână în termen, având în vedere suma de bani alocată pentru modulele de aselenizare ale misiunii.
‘Am primit răspunsuri de la ambii furnizori’, a spus Isaacman, ‘pentru a ne satisface nevoile pentru o întâlnire, andocare și testare a interoperabilității ambelor module de aselenizare la sfârșitul anului 2027, înainte de o tentativă de aselenizare în 2028’.
Aceasta este o schimbare față de declarațiile lui Isaacman din timpul prezentării sale privind strategia Artemis din 27 februarie, în timpul căreia a spus: ‘Artemis 3 va avea oportunitatea sa, dacă putem, până la mijlocul anului 2027, ceea ce ne pregătește pentru o oportunitate la începutul anului 2028 și respectiv la sfârșitul anului 2028 (pentru Artemis 4 și 5)’.
O țintă pentru Artemis 3, stabilită la sfârșitul anului 2027, plasează ambele companii HLS într-un calendar și mai strâns pentru a-și pregăti navele spațiale pentru o misiune cu echipaj uman pe suprafața lunară în 2028. Andocarea cu Orion este doar una dintre numeroasele etape pe care modulele de aselenizare trebuie să le îndeplinească înainte ca NASA să certifice oricare dintre modulele de aselenizare pentru a transporta astronauți.
Atât Starship, cât și Blue Moon funcționează cu propulsor răcit criogenic, care, fără o refrigerare adecvată, se evaporă în timp sub formă de gaz evacuat, iar NASA își propune ca misiunile Artemis să dureze mult mai mult decât puținele zile petrecute pe suprafața selenară în timpul erei Apollo. În plus, pentru a face călătoria către suprafața Lunii, apoi înapoi pe orbita selenară pentru a transporta echipajele înapoi pe Orion, ambele module de aselenizare vor necesita lansări multiple de realimentare pentru a-și umple rezervoarele în timp ce se află încă pe orbita Pământului. Iar transferul criogenic de combustibil între vehicule este o altă capacitate pe care nicio navă nu a testat-o vreodată în spațiu.
NASA dorește, de asemenea, ca SpaceX și Blue Origin să demonstreze pe deplin aselenizări cu succes pe Lună fără echipaj uman și lansările înapoi pe orbita selenară, înainte de a încredința viețile astronauților de la bordul modulelor de aselenizare.
În prezent, ambele companii se află încă în stadiile incipiente și intermediare ale testării proiectelor lor de modulare. Compania SpaceX se apropie de prima lansare a prototipului său Starship Versiunea 3 (V3), care va fi al 12-lea zbor de testare total al masivului vehicul. Nava spațială, mai înaltă și mai puternică, este dotată cu noul design al motorului Raptor 3 de la SpaceX și se așteaptă să aducă îmbunătățiri față de o serie de succese și eșecuri ale testelor de lansare de anul trecut.
SpaceX are însă obiective pentru Starship dincolo de Artemis și nu proiectează vehiculul doar pentru Lună. CEO-ul Elon Musk este un susținător deschis al tranziției umanității într-o specie multiplanetă și a promovat de mult timp Starship ca fiind răspunsul. Nava spațială, susținută de propulsorul Super Heavy cu 33 de motoare al SpaceX, este proiectată pentru a fi complet reutilizabilă și reprezintă piatra de temelie a planurilor companiei de colonizare a planetei Marte.
Pe de altă parte, Blue Origin adoptă abordarea sa rezervată obișnuită în comparație cu implementările iterative de design ale SpaceX. Vehiculul Blue Moon Mark-1 (Mk1) al Blue Origin nu a fost încă lansat în spațiu, dar a finalizat recent testele în camera de vid la Centrul Spațial Johnson al NASA din Houston. Acum, vehiculul este din nou la Rocket Park al Blue Origin, instalația din Cape Canaveral pentru lucrări finale înainte de o lansare de test la sfârșitul acestui an. Blue Origin tocmai a întâmpinat un obstacol în calea lansării – o anomalie întâlnită de racheta sa New Glenn în timpul celei mai recente lansări. New Glenn va lansa misiunea de debut a lui Mk1 și nu este clar când va fi autorizată racheta să zboare din nou.
Un alt element critic care lipsește de pe lista comună a celor două module de aselenizare este sistemul de susținere a vieții. Construcția actuală a niciuneia dintre companii nu este concepută pentru a susține astronauții la bord. Până acum, Starship a fost lansată transportând o mică suită de sarcini utile și deocamdată interiorul său nu un interior prietenos pentru astronauți. Iar Blue Moon Mk1 este o variantă cargo a modulului de aselenizare care va susține ulterior un echipaj.
Artemis 2 a încântat lumea la începutul lunii aprilie, când echipajul său, format din patru astronauți, a efectuat o misiune de 10 zile în jurul Lunii și înapoi pe Pământ. A fost primul zbor spațial uman din cadrul programului Artemis al agenției și prima misiune selenară cu echipaj uman în mai mult de o jumătate de secol.
Pentru a spori entuziasmul, în săptămânile premergătoare misiunii, administratorul NASA, Jared Isaacman, a anunțat o restructurare dramatică a programului Artemis. El a evidențiat o serie de obiective ale misiunii și planuri ambițioase de infrastructură pentru a stabili o bază umană permanentă pe suprafața Lunii în următorul deceniu.
O parte a acestei viziuni include creșterea frecvenței lansărilor rachetei Space Launch System (SLS) cu scopul de a scurta decalajul dintre misiuni de la câțiva ani la aproximativ 10 luni. Într emisiunile Artemis 1 și Artemis 2 a existat un decalaj de 3,5 ani. Artemis 3 a trecut, de asemenea, printr-o modificare completă a obiectivelor, de la prima misiune de aselenizare a programului Artemis la o întâlnire pe orbita Pământului și o demonstrație de andocare între Orion și modulele de aselenizare selenare dezvoltate privat în cadrul programului. Acum, se pare că acele module de aselenizare ar putea avea dificultăți în a atinge obiectivul privind frecvența unei lansări la 10 luni stabilită de NASA.
Isaacman și astronauții Artemis 2 au apărut alături de președintele Donald Trump pentru o conferință de presă în Biroul Oval, miercuri (29 aprilie). ‘Avem o șansă’, a spus Trump, răspunzând unui reporter care l-a întrebat dacă crede că o misiune de aselenizare cu echipaj uman va avea loc în timpul mandatului său actual, care se va încheia oficial în ianuarie 2029. Apoi președintele s-a uitat spre Isaacman pentru confirmare.
‘Da, domnule președinte. Avem un plan realizabil acum, înapoi pe Lună, și suntem din nou în domeniul lansării frecvente de rachete selenare’, a spus Isaacman. ‘Tocmai am trimis Artemis 2 în jurul Lunii. Vom lansa Artemis 3 în 2027. Vom proteja două oportunități în 2028 pentru a readuce astronauții pe suprafața Lunii’, a adăugat șeful NASA.
