Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a elaborat un act normativ care modifică și aduce în actualitate modul în care trebuie acționat pentru a proteja pădurile României de dăunători, informează MMAP printr-un comunicat.
Potrivit sursei citate, prin noul act normativ protecția pădurilor intră într-o etapă mai modernă și mai riguroasă datorită noilor norme tehnice care aduc reguli mai clare de monitorizare, raportare, prevenire și intervenție față de vechiul Ordin 454/2003.
‘A fost publicat, marți, în Monitorul Oficial, Ordinul de Ministru care modifică și aduce, practic, în actualitate modul în care trebuie acționat pentru a proteja pădurile României de dăunători. Noile reglementări aduc mai multă claritate, responsabilitate și eficiență în protejarea pădurilor. Trecem de la o abordare reactivă, la un management proactiv, digitalizat. Pe baza unor date biologice, ecologice, climatice etc. se poate anticipa evoluția unor factori dăunători și, astfel, se pot adopta măsuri specifice de control a acestora. Este un moment crucial pentru pădurile din țara noastră. Aveam nevoie de aceste actualizări, pentru că efectele schimbărilor climatice sunt, din păcate, din ce în ce mai prezente, iar o pădure sănătoasă reprezintă o garanție pentru o viață sănătoasă a oamenilor’, a declarat ministra Mediului, Apelor și Pădurilor Diana-Anda Buzoianu, citată în comunicat.
Comunicatul subliniază că protejarea pădurilor împotriva factorilor biotici și abiotici a devenit o prioritate, în contextul schimbărilor climatice care intensifică fenomenele meteorologice extreme și riscul apariției unor specii invazive. Dezechilibrarea ecosistemului forestier afectează vitalitatea arborilor, impunând integrarea măsurilor de protecție în ansamblul lucrărilor de gospodărire a pădurilor. Cunoașterea aprofundată a factorilor vătămători permite adoptarea unor măsuri oportune de prevenire și combatere.
Noile Norme tehnice pentru protecția pădurilor (la elaborarea cărora au contribuit profesori de la universități de profil din Suceava, Brașov și București) stabilesc cadrul tehnic și juridic referitor la măsurile de protecție a pădurilor împotriva factorilor vătămători. Principalii factori vătămători din pădurile României sunt de natură biotică-agenți fitopatogeni, organisme nevertebrate și vertebrate, și abiotică – vânt, depuneri de zăpadă/gheață, temperaturi extreme, secetă, inundații, poluare.
Semnalarea apariției/evoluției factorilor vătămători reprezintă acțiunea prin care pădurarul titular de canton informează conducerea structurii silvice care asigură administrarea sau serviciile silvice despre apariția sau evoluția unor factori vătămători în suprafețele de fond forestier național sau de vegetație forestieră din afara fondului forestier național, pentru care se asigură administrarea sau servicii silvice, după caz. Semnalarea poate fi făcută și de restul personalului silvic în timpul desfășurării altor activități tehnice în teren.
Noile reglementări aduc o serie de schimbări, printre care: raportare rapidă – apariția factorilor vătămători și efectele produse de aceștia trebuie semnalate în maximum 24 de ore și urmărite periodic; localizare GPS – focarele și suprafețele afectate sunt identificate precis, pentru intervenții mai eficiente; evaluare unitară a pagubelor – folosind grade clare de infestare, infectare și vătămare; monitorizare dedicată pentru gândacii de scoarță – cu evidențe speciale, hărți și planuri tehnice de intervenție; adaptare la riscurile climatice – seceta, furtunile, zăpada, temperaturile extreme și speciile invazive sunt integrate în monitorizare și planificare; măsuri integrate de protecție – prevenirea și combaterea se fac diferențiat, prin metode silviculturale, biologice, mecanice și chimice; digitalizare și trasabilitate – sunt introduse formulare noi, raportări clare și un sistem informatic pentru gestionarea protecției pădurilor; definire mai riguroasă a factorilor vătămători – aceștia sunt prezentați mai detaliat, iar speciile protejate prin legislația europeană și națională nu mai sunt tratate ca ‘dăunători’.
‘Toți proprietarii și/sau administratorii de terenuri din fondul forestier național și din vegetația forestieră din afara fondului forestier național au obligația de a aplica măsurile de protecție a pădurilor, în scopul de a asigura o stare de sănătate corespunzătoare a culturilor și arboretelor. Anual, ocoalele silvice au obligația de a întocmi un raport privind starea de sănătate a pădurilor, pe care îl transmit gărzilor forestiere până cel târziu la data de 15 februarie a anului următor. Gărzile forestiere vor întocmi un raport privind starea de sănătate a pădurilor pentru fiecare județ arondat, care va fi trimis gărzii forestiere naționale până cel târziu la data de 15 martie. Garda Forestieră Națională va întocmi, la rândul său, anual, raportul privind starea pădurilor României.
Prevederile Normelor privind protecția pădurilor împotriva bolilor și dăunătorilor se detaliază în Ghidul privind protecția pădurilor împotriva bolilor și dăunătorilor’, se mai precizează în comunicat.
