Marea Neagră este considerată un rest al vechii Mării Sarmatice, dispariția acesteia având loc cu milioane de ani în urmă. Înconjurată de uscat, marea este influențată considerabil de climatul continental, fapt ce îi imprimă anumite caracteristici unice.
Un fenomen remarcabil al Mării Negre este existența a două straturi distincte de apă: un strat salin mai greu la fund și un strat mai puțin salin deasupra.
Aceasta din urmă, cu o grosime de aproximativ 180 de metri, se formează prin infiltrarea unui curent de apă sărată din Mediterană care se așază la fundul mării, în vreme ce apele dulci aduse de râurile din regiune plutesc deasupra fără a se amesteca.
Adâncimea maximă a mării atinge 2246 de metri în zonele coastei Anatoliei, iar în vest și nord-vest se găsește o întinsă zonă de seif, cu adâncimi cuprinse între 20 și 200 de metri. Aici se pot observa contururile vechii văi a Dunării, când marea este liniștită.
Temperatura mării variază, ajungând la 25°C vara, coborând iarna până la 0°C, iar uneori apa se îngheață în apropierea țărmului. Salinitatea Mării Negre este neobișnuită, apa mai sărată fiind localizată la fund, creând o lipsă de oxigen și un mediu toxic.
Astfel, doar stratul superior subțire susține viața, 85% din volumul mării fiind lipsit de oxigen și neospitalier pentru majoritatea formelor de viață.
Deși flora și fauna sunt sărace cantitativ, Marea Neagră adăpostește specii relicte rare, precum sturionii cartilaginoși, remarcabili prin dimensiuni și istoricul evolutiv, cu morunul fiind unul dintre cei mai impresionanți, atingând lungimi de 5-8 metri și greutăți de până la 1600 kg.
Sturionii își reproduc specia în râurile care se varsă spre Marea Neagră, exemplare de acest fel ajungând chiar până la Porțile de Fier. De asemenea, după deschiderea Bosforului, în mare au pătruns specii faunistice mediteraneene, inclusiv unele pinipede, cum ar fi foca de Marea Neagră, scrie incredibilia.ro.
Inițial prezentă de-a lungul litoralului, această specie și-a redus habitatul din cauza poluării și perturbațiilor, fiind acum rar întâlnită. În trecut, colonia de la Capul Caliacra era bine cunoscută, dar în prezent se mai crede că focile-monah ar putea fi observate izolat pe coasta turcească.
Specia este răspândită și în Marea Mediterană și pe coastele atlantice ale Africii de nord-vest. Cu toate că fauna Mării Negre este limitată, ocazional au fost observate specii precum anghila sau broaște țestoase marine.
Un exemplar de broască țestoasă, capturat o singură dată aici, poate fi văzut la Muzeul de Istorie Naturală „Gr. Antipa”.
